Evrei 6:1-2 Apostolul descrie in aceste doua versete un proces pe care l-am inteles si eu mult mai bine de cand sunt parinte. Cu copiii este foarte mult de lucru. E nevoie de multa munca ca sa inveti un copilas sa manance. Mai intai incepi cu mancare de bebelusi, apoi incepi usor sa ii introduci treptat si mancare solida. La inceput este nevoie sa tai totul in bucatele foarte mici, dupa care in timp bucatelele vor deveni mai mari si mai mari. La un moment dat este nevoie sa ii inveti pe ei sa mance singuri si sa se descurce la masa fara ajutorul tau, dupa care in cele din urma sa ajunga sa isi pregateasca singuri ceva de mancare. Toate aceste etape fac parte dintr-un proces normal care se numeste maturizare.Un proces care nu este deloc usor si necesita munca si efort din partea fiecarui copil. In cele din urma insa copilul invata aceste lucruri si in viata lui are loc un proces treptat de maturizare.
Multi oameni insa nu urmeaza acelasi proces normal de maturizare si in ceea ce priveste relatia lor cu Isus Cristos. Au facut la un moment dat un legamant cu Domnul dar ulterior nu au ajuns sa inteleaga niciodata ce inseamna sa devii un ucenic pe deplin dedicat lui Isus. Pentru multi viata crestina se rezuma la cate o rugaciune spusa pe graba si o predica ascultata duminica la biserica. Sa fii crestin inseamna sa il am pe Isus Cristos nu doar ca Mantuitor, dar si ca stapan si Domn al vietii mele. Cu siguranta ca inchinarea isi are rolul ei aparte in viata crestinului dar sa fii ucenicul lui Isus este cu mult mai mult de atat. Inseamna sa ajungi in punctul in care sa fii capabil sa te hranesti singur cu hrana spirituala si apoi sa ii hranesti si pe altii. Apostolul indeamna pe fiecare cat se poate de clar in acest pasaj ca nu putem sa ramanem bebelusi in credinta. Ca este la fel de anormal si ilogic sa nu cresti spiritual cum este sa vezi un adolescent de 18 ani ca sta in brate cu biberonul cu lapte si mananca.
Care a fost secretul crestinilor din primul secol? Sa deschidem la Fapte 17:6b, “Cei ce au rascolit lumea au venit si aici!” De ce au avut crestinii un impact atat de puternic in primul secol? Nu aveau masini cu care sa umble peste tot, nici tehnologia noastra de care se puteau folosi, nici cladiri frumoase cu care sa atraga oamenii, nici materiale tiparite. Dar cu toate acestea o mana de oameni au reusit sa rascoleasca lumea cu Evanghelia lui Cristos. Cred ca in mare masura crestinismul de azi este mai mult o clona a ceea ce descrie Scriptura. Adevarul este ca standardul de credinta din prezent este mult inferior celui pe care il vedem trait de crestinii din primul secol. Asa cum astazi avem Cola light, margarina light, lapte light, iaurt light samd, la fel am ajuns sa avem si o credinta light. Dar asa cum s-a dovedit ca aceste produse light nu sunt nici pe departe asa de sanatoase cum credem noi, la fel este si cu credinta light in ochii lui Dumnezeu. Astazi pare ca nu mai vrem sa facem in plan spiritual decat ceea ce este absolut necesar. Cristos a ajuns sa aiba prea multi ucenici doar de vreme buna. Care reusesc intr-o oarecare masura sa se supuna voii Lui cat timp este convenabil si nu este necesar nici un sacrificiu. Cand insa lucrurile se complica, cand cererile Lui devin deranjante, cand ne confruntam cu ispita sau cu pofta, lasam deoparte Scriptura. Motivul este imaturitatea spirituala. De aceea crestinii din primul secol rascoleau lumea, iar noi astazi nici macar nu mai deranjam lumea, Mai degraba ne lasam modelati si murdariti din nou de valorile lumii.
Un lucru pe care cred ca multi crestini nu il inteleg este ca nu poti sa fii un altfel de ucenic decat cum acesta este descris in Scriptura. Nu putem sa redefinim noi termenul de ucenic ca sa se potriveasca secolului in care traim si preocuparilor pe care le avem. Domnul Isus trage un semnal de alarma extrem de serios in Matei 7:21-23.
Ce ne retine se continuam sa ne maturizam in credinta? Sa citim cuvintele Domnului Isus din Luca 14:25-27. Sa fii ucenicul lui Isus cere sa faci sacrificii. Sa renunti la anumite prietenii, sa lasi in urma anumite obiceiuri, sa iti dai demisia de la o anume slujba, sa intorci spatele familiei, sa iti negi anumite placeri, samd. Acesta este motivul principal al imaturitatii multor crestini. Nu vor sa treaca prin durerea si efortul necesar procesului de maturizare. Prefera comfortul biberonului in loc sa ajunga sa isi pregateasca singuri mancarea si sa ii hraneasca si pe altii.
Priviti cat de clar face Domnul Isus sa fie lucrurile. El nu ascunde nimanui pretul pe care trebuie sa il plateasca pentru a fi ucenicul Lui. Mesajul Sau nu doar ca este clar, ci este chiar socant. Cristos foloseste cuvantul “ura” pentru a scoate in evidenta ca in comparatie cu dragostea pe care trebuie sa o avem pentru El, dragostea pentru toti si toate celalalte lucruri din viata noastra ar putea semana cu ura.
Care sunt lucrurile care imi spun daca sunt un ucenic matur al lui Isus Cristos? Roada – Sa citim de la Matei 7:20. Sunt un ucenic al lui Isus Cristos? Nu toti cei ce pretind ca sunt crestini, sunt si ucenici. Ucenicii sunt cei ce aduc rod in Imparatia lui Dumnezeu. Mantuitorul spune acest lucru foarte clar si in Ioan 15:8. Ucenicul lui Isus Cristos este acela care produce roada spirituala in viata sa. Care este roada caracteristica unui ucenic al lui Isus? Lauda – Evrei 13:15-16. Lauda pe care i-o aducem lui Dumnezeu este un rod spiritual. Ajutorarea si slujirea aproapelui nostru este deasemenea un rod spiritual. Lucrurile de care suntem preocupati si de care vorbim sunt un rod spiritual, Luca 6:45. Caracterul si comportamentul – Galateni 5:22-24. Aducem viata mea astfel de roade spirituale spre slava lui Cristos? Astfel voi sti daca sunt ucenic matur al lui Cristos sau inca stau cu biberonul in brate.
Marturia – Sa citim Ioan 13:35. Ce m-a atras pe mine ca sa devin crestin? Personal a fost dragostea pe care o aveau oamenii ce pretindeau a fi crestini si pe care i-am cunoscut personal. Cunoscusem destul de multi ipocriti pana la acel moment si aveam nevoie de un loc in care sa merg si sa simt ca cineva arata dragoste sincera. Acest lucru am vazut in cei pe care i-am cunoscut si care mi-au marturisit ca sunt crestini. Simteam asta in imbratisarile lor, in privirea lor si in cuvintele lor. Era ceva autentic si sincer cu privire la ei. Bineinteles ca asa cum fiecare padure are uscaturile ei, la fel este si in cazul crestinilor. Dar am reusit sa gasesc in mjlocul lor o dragoste autentica care m-a atras catre Cristos. Este dragostea o marturie in viata mea a faptului ca sunt ucenic al lui Isus Cristos? Pentru ca Domnul spune ca aceasta este cea mai puternica marturie dintre toate.
Studiul – Sa citim Ioan 8:31. Un ucenic este o persoana care citeste, asculta, vede, invata si merge apoi si pune in practica toate acele lucruri. La fel se intamla in procesul educatiei noastre. Trecem prin gradinita, scoala primara, liceu, facultate, master, doctorat, unde obtin informatii si cunostinte dupa care mergi si folosesti aceste lucruri in viata ta, slujba ta, relatiile tale samd. La fel este si in viata crestina. Cum putem alege daca vrem sa mergem mai departe cu scoala pentru a primi mai multa educatie si cunostinte, la fel putem alege daca vrem sa studiem cuvantul lui Dumnezeu mai in profunzime sau nu. Sa ne dorim sa ajungem la trairile profunde exprimate de inima lui David in cartea Psalmilor cand vorbeste despre cuvantul lui Dumnezeu. Sa avem foame si sete dupa Scripturi. Simtim noi aceste lucruri? Evanghelizarea – Sa citim impreuna Matei 28:19,20. Maturitatea mea ca ucenic al lui isus Cristos se va descoperi in dorinta si lupta de a cauta sa castig alte suflete pentru mantuire. La un moment dat in crestinism s-a produs aceasta ruptura intre ucencie si evanghelizare. Si in prezent avem foarte multi crestini care nu au nici cea mai mica preocupare de a face alti crestini. De acea biserica la nivel mondial scade si nu creste. Ii multumesc intotdeauna lui Dumnezeu pentru oamenii pe care i-a trimis in viata mea ca sa ma aduca pe calea manturii. Fara ei as fi si acum pierdut. Dar ei au avut rabdare cu mine, si-au facut timp pentru mine, s-au rugat pentru mine, mi-au oferit raspunsuri la intrebari si m-au iubit chiar daca uneori nu eram atat de “iubibil”. La fel s-a intamplat si in cazul vostru probabil. Dar suntem noi acum astfel de oameni pentru altcineva? Oameni care sa isi investeasca vietile pentru a aduce alte suflete ratacite la mantuire? Cred ca toate aceste lucruri despre care am vorbit ne vor ajuta sa ne oferim singuri raspunsul la ceea ce suntem si ce nu suntem in relatia cu Isus Cristos. Vom sti daca traim o relatie autentica cu Isus Cristos sau o minciuna. Vom sti daca suntem ucenici adevarati sau clone. Ne vor descoperi daca in viata noastra exista un proces continu de maturizare si crestere spirituala sau daca traim cu firimituri si resturi din belsugul de credinta al altora. In incheiere vreau sa citim un verset din cartea Apocalipsa 4:11. Amin!