Luca 10:38-42
Nu ne dorim fiecare sa fim crestini puternici? Sa ne simtim precum Adam si Eva care se plimbau in prezenta lui Dumnezeu in gradina Eden? Sa ne ridicam desupra pacatului? Sa stam tari in fata ispitelor? Sa ne controlam limbile si sa ne tinem in frau atitudinile si temperamentul? Dar nu este usor sa traiesti o viata crestina in aceasta lume, nu-i asa? Nu este usor sa ramai tare cand Satan ne loveste neincetat cu ispite din toate directiile si cand nevoile fizice adesea ne coplesesc. Avem nevoie de hrana, de imbracaminte, de casa, de electricitate, de caldura si atat de multe altele. Toate acestea necesita bani pentru care trebuie sa muncim din greu. Cum putem sa fim evlaviosi intr-o lume neevlavioasa si sa ne pastram curati intr-o lume atat de pacatoasa? Maria si Marta au fost surorile lui Lazar, prietenul Domnului Isus pe care acesta l-a inviat din morti. Ei traiau in Betania, o cetate situata in apropiere de emuntele Maslinilor, la o distanta de aproximativ 5 km de Ierusalim. Pe Marta, Maria si Lazar ii mai gasim mentionati si in evanghelia dupa Ioan cap.11 si 12. O sa vorbim in urmatoarele doua saptamani despre ce inseamna sa ai o inima ca a Mariei; despre cum este sa traiesti in lumea Martei; si despre cum putem dobandi o inima ca a Mariei, desi traim intr-o lume ca a Martei.
Ce inseamna sa ai o inima ca a Mariei? Vs.39
Mai intai de toate sa ne gandim ce onoare este sa poti sa il ai pe Domnul Isus in casa ta. Cand Mantuitorul a intrat in casa lor, El a inceput sa invete asa cum ii era obiceiul. Isus nu putea sa interactioneze cu cineva fara sa il invete un adevar spiritual de care omul respectiv avea atat de mare nevoie. Isus nu se putea abtine sa nu invete, pentru ca avea atat de multe de spus, atata cunostinta si inteleciune de impartasit. Asa ca atunci cand a intrat in casa prietenilor lui, Isus a inceput imediat sa predice. Inima Mariei au condus-o pe aceasta la picioarele Domnului Isus ca sa ii asculte cuvintele. Ce minunat sa poti sta la picioarele Domnului si sa primesti harul de a-L asculta, sa ii poti adresa intrebari, sa primesti de la El raspunsuri.
O inima ca a Mariei nu refuza si nici nu uita sa slujeasca. A fost insasi Maria cea care in Ioan 12:3 deschide o sticluta de parfum de nard foarte scump si ii unge picioarele Mantuitorului cu el spre dezaprobarea tuturor celor prezenti in casa cu exceptia lui Isus. Dar ca sa poata sluji intr-un mod placut lui Isus, o inima ca a Mariei are nevoie sa invete de la Isus. Are nevoie sa se inchine cu Isus, sa ii cante lui Isus pana isi pierde cu totul vocea si i se usuca gatul. O inima ca a Mariei isi doreste sa citeasca Biblia de la Geneza la Apocalipsa de cate ori poate sa o faca in decursul unui an. O inima ca a Mariei este absorbita de cuvintele Scripturii si citeste pana cand pierde notiunea timpului. Este fascinata de misterele si comorile ascunse in cuvantul lui Dumnezeu. O inima ca a Mariei are ca dorinta sa se poate prezenta oricand pregatita inaintea lui Dumnezeu ca un slujitor care a impartit drept cuvantul adevarului asa cum apostolul indeamna in 2 Timotei 2:15. O inima ca a Mariei arde de nerabdare sa ii poate invata si pe altii povestea lui Isus, sa le vorbeasca despre frumusetea bisericii Sale si sa ii hraneasca cu cuvantul vietii.
O inima ca a Mariei iubeste sa petreaca timp in rugaciune. Sa vorbeasca cu Parintele ei ceresc. Sa ii multumeasca neincetat pentru binecuvantarile mari si mici pe care le primeste in fiecare zi in viata ei. O inima ca a Mariei intelege binecuvantarea de a putea impartasi cu Tatal din ceruri, nevoile, dorintele ei si sa ii ceara ajutor si calauzire. O inima ca a Mariei se bucura sa scape de povara pacatului marturisindu-si slabiciunile unui Dumnezeu credincios si iertator. O inima ca a Mariei se roaga pentru cei bolnavi, infometati, dezbracati, fara adapost, prigoniti. Mijloceste in rugaciune pentru cei ce au pierdut pe cineva drag si pentru cei ce sunt inca departe de imparatia lui Dumnezeu. O inima ca a Mariei stie ca exista putere in rugaciunea unui crestin neprihanit si iubeste sa se roage.
Ai tu o inima ca a Mariei? Eu cred ca multi crestini o au, insa prea des se regasesc traind intr-o lume ca a Martei. O lume care cere atat de mult din timpul si energia noastra. O lume care ne copleseste de cerinte si nevoi.
Cum este lumea Martei? vs.40.
Lumea in care traim ne sufoca si ne copleseste. Atat de multe lucruri de facut si atat de putin timp ca sa le facem. Sa mergem la slujba, sa ne ingrijim de nevoile casei, de facut mancare, de crescut copii, de platit facturi, ca sa nu mai vorbim despre problemele de sanatate. Toate necesita timp, energie si bani. Pentru asta avem nevoie sa muncim, 40, 50 chiar si 60 de ore pe saptamana. Iar slujba ne consuma atat de mult pe fiecare. Slujba cere timp, energie, concentrare, framantare si implicare cinci si uneori chiar sase zile pe saptamana. Vrei sa faci miscare sau sa mergi la plimbare, dar cand mai ai timp sa faci si lucrul acesta? Doresti sa citesti biblia, dar cand mai gasesti timp pentru a face asta? Vrei sa te rogi, dar cum mai ai resurse sa reusesti sa o faci? Cum sa fii un crestin puternic si credincios intr-o astfel de lume cu astfel de cerinte? Sa citim vs.40.
Avand in vedere ca Marta este cea mentionata mai intai putem presupune ca ea era mai mare decat Maria. Deasemenea textul precizeaza ca era casa ei cea in care Domnul Isus a venit. Marta nu era lipsita de preocupare pentru lucrurile spirituale, doar ca era mult prea preocupata de lucrurile fizice. Tuturor ne place sa mergem in vizita si sa gasim acolo curatenie, ordine, totul sa fie la locul lui si aranjat. Marta traia intr-o casa ca si a noastra. Unde era nevoie sa se stearga praful, sa se mature, sa se spele podelele sis a se faca mancare. Mai mult decat atat, in casa ei urma sa vina in vizita insusi Unicul Fiu al lui Dumnezeu. Ce onoare! Marta stia ca atunci cand ai oaspeti trebuie sa te ingrijesti de nevoile lor si sa fii ospitaliera.
Cuvantul cheie al lumii in care traieste Marta este “preocupata” sau “ingrijorata” Marta era distrasa de toate lucrurile pe care trebuiau facute. Ea isi dorea sa fie acolo unde era Maria, isi dorea sa invete si avea o credinta extraordinara in Domnul Isus. Sa citim cuvintele din Ioan 11:20-27. Insa cerintele si nevoile lumii in care traia, i-au rapit Martei posibilitatea de a sta sa asculte cuvintele Mantuitorului. Mai mult de atat nevoile mari si lucrurile ce trebuiau rezolvate au impins-o sa se supere pe sora ei, Maria care in loc sa o ajute statea si il asculta pe Isus. Exista o diferenta intre a-ti sluji oaspetii si a-i neglija pentru ca nu petreci timp in compania lor. Marta putea sa faca acelasi lucru ca si Maria si cand Domnul Isus facea o pauza, sa intrebe daca nu cumva El si ucenicii Lui doresc sa serveasca ceva de mancare. In schimb ea isi dorea ca Maria sa nu mai stea sa asculte cuvintele lui Isus si sa o ajute pe ea in treaba ce trebuia facuta. Ba chiar crede ca Domnul Isus o poate ajuta in a o convinge pe sora ei Maria sa o ajute. Este un puternic contrast aici intre cele doua surori. Marta ii spune lui Isus ce ar trebui sa faca, in timp ce Maria asculta invata ce trebuie sa faca din ceea ce ii spune Domnul Isus. Mai mult decat atat, prin exprimarea ei , Marta chiar il mustra pe Domnul Isus pentru nepasarea surorii ei, “Doamne nu-ti pasa ca sora mea m-a lasat sa slujesc singura? Spune-I deci sa ma ajute!” Ingrijorarea exagerata apare atunci cand avem o preocupare mult prea mare pentru lucrarile fizice ale vietii. In acest caz insasi dorinta de a-I arata ospitalitate Fiului lui Dumnezeu, i-au distras atentia Martei de la preocuparea pentru lucrurile Imparatiei lui Dumnezeu, Matei 6:33.
Cum putem dobandi o inima ca a Mariei cand traim intr-o lume ca a Martei? Vs.41,42.
In primul rand Domnul Isus recunoaste preocuparea Martei pentru slujire. El stia ca oamenii aveau asteptari de la Marta vand in vedere ca era gazda casei si intelegea preocuparea ei pentru nevoile oaspetilor. Dar Domnul Isus pune punctul pe “I” si subliniaza principiul care ne va ajuta sa dobandim o inima ca a Mariei desi traim in agitatia lumii lui Marta. Dintre toate lucrurile pe care le facem, desi multe sunt necesitati ale vietii pamantesti, unul este cel mai important: “Maria si-a ales partea cea buna.” Maria a ales ceea ce este mai presus de orice alteva. Nu doreste Dumnezeu sa slujim? Cu siguranta ca da! Dar preocuparea pentru Imparatia Sa intrece orice alta preocupare pamanteasca. Sa il cunosti tot mai bine pe Isus,invatand sa fii tot mai mult ca El este mai important ca orice lucrare de slujire, la slujba, in familie, in comunitate si chiar si in biserica. Ca sa inveti sa il slujesti pe Isus intr-un mod placut Lui, trebuie mai intai sa il cunosti pe El. “Folositi orice ocazie pe care o aveti pentru ca zilele sunt rele” este indemnul apostolului Pavel din Efeseni 5:16. Puneti-va ordine in prioritati. Invatati sa aliniati tot ce tine de viata aceasta dupa Cristos si Imparatia Lui.
Daca am invata sa ne prioritizam lucrurile din viata noastra, foarte multe dintre problemele si ingrijorarile noastre ar disparea. Sa ne alegem partea cea buna este cea mai importanta decizie pe care o putem lua in acest inceput de an. Alege partea cea buna de a te dedica sa studiezi biblia cu familia lui Dumnezeu de cat ori biserica se intalneste pentru lucrul acesta. Alege partea cea buna de a-l cunoaste tot mai bine pe Domnul Isus. Nu este bine sa slujesti? Ba da! Insusi Mantuitorul spune: “Fiul Omului a venit in lume ca sa slujeasca nu ca sa I se slujeasca.” Dar fiecare saptamana are 168 de ore. Este de ajuns timp pentru a munci la slujba si a munci acasa. Alege insa partea cea buna. Deschide-ti biblia, vorbeste cu Domnul tau, inchina-te lui, canta-I si lauda-l. Isus a spus ca aceasta este partea cea buna a vietii. Cel mai bun si sigur mod de a ne investi timpul.
Domnul Isus isi incheie discursul cu urmatoarele cuvinte: “acest lucru nu i se va lua”. Timpul petrecut cu Isus este un timp investit in vesnicie. Daca intr-adevar dorinta inimii noastre este sa fim cu Domnul pentru vesnicie, atunci aici este locul in care ne pregatim pentru momentul acela.
O inima ca a Mariei iubeste sa il cunoasca tot mai bine pe Isus si sa petreaca timp in compania Lui. O lume ca a Martei este cea in care fiecare traim, plina de cerinte si nevoi care ne solicita la maxim. Sa avem un trup frumos si sanatos este ceva bun, dar nu ne va duce in ceruri. Sa avem o slujba buna, este o binecuvantare, dar nu ne va duce in ceruri. Sa traim intr-o casa frumoasa si curat este un har, dar nu ne va duce in ceruri. Sa conducem o masina buna este de ajutor, dar nu ne va duce in ceruri. Sa mergem in vacante frumoase este o bucurie, dar nu ne va duce in ceruri. Sa invatam sa traim la picioarele lui Isus ne va duce acolo, Coloseni 3:1-2. Amin!