Binecuvantarea unui nou inceput

2 Cronici 36, Ezra 3:1-13

Exista momente in viata noastra cand avem nevoie sa o luam de la inceput. Dumnezeu ne da binecuvantarea si abilitatea de a putea sa o luam de la capat. A doua sansa este un mare har de la Dumnezeu. Suntem in prima zi a anului si fiecaruia ni se ofera oportunitatea unui inceput nou. Dar toate inceputurile noi trebuie sa il includa pe Dumnezeu. O slujba noua, o relatie noua, o investitie noua, o alegere noua trebuie sa vina impreuna cu o viziune noua de la Dumnezeu si cu o  improspatare a relatiei noastra cu Domnul. O innoire in credinta, supunere, dedicare si slujire a lui Isus Cristos.                                                       Astazi, la inceput de an trebuie sa ma intreb: ce imi doresc cu adevarat de la acest an? Care sunt lucrurile de care am nevoie in plan spiritual? Poate fara sa imi dau macar seama am inceput sa imbratisez tot mai mult modul de gandire al lumii. Poate ca am compromis principiile Imparatiei lui Dumnezeu si poruncile Sale. Si astazi ma simt indepartat sufleteste de El si simt nevoia unui nou inceput in relatia cu Tatal ceresc.                                 Dar de unde incep si ce trebuie sa fac? Despre asta o sa vorbim astazi si saptamana viitoare.

Gandul unui inceput nou este adesea inspaimantator. Multi considera ca este mai bine sa ramai in starea in care esti, chiar daca nu este cea in care ar trebui sau ti-ai dori sa fii. Dar pe aceasta macar am ajuns sa o cunosc si m-am obisnuit sa traiesc cu ea. De ce sa dau ciora din mana pe vrabia de pe gard? Este mai bine asa decat sa te aventurezi catre ceva nou si necunoscut care cu siguranta imi va cere sa fac lucruri pe care nu le-am mai facut de multa vreme sau pe care poate nu le-am facut niciodata. Deasemenea gandul unui nou inceput ne sperie si pentru ca ne temem sa nu esuam.  Teama de esec de paralizeaza. Satan foloseste aceasta teama ca sa ne tina in starea de caldiceala, amorteala si automultumire. O stare care ne stinge bucuria si ne fura pacea lui Isus.                                                                                                                                                                                                                                  Dar daca ai ajuns sa simti cu toata fiinta ta ca locul in care te afli nu este cel in care trebuie si vrei sa fii, atunci ai sansa unui nou inceput. Cu siguranta ca nu va fi usor. Calatoria spre locul in care Dumnezeu isi doreste sa fim este plina de provocari. Pe parcurs o sa gasim multe lucruri care o sa ne stea impotriva. Este posibil ca atunci cand privim in interiorul nostru sa realizam ca totul este praf si ruina ca urmare a anilor de neveghere, nepasare sau teama de a lua decizia ferma de a face o schimbare. Pasajul din Ezra 3 ne arata cum putem sa avem un inceput nou. Sunt patru lucruri despre care o sa vorbim astazi:

1.Un nou inceput cu Dumnezeu este posibil indiferent de cat de jos am ajuns in plan spiritual.

In plan spiritual natiunea lui Israel era cat se poate de jos cu putinta. Imparatia din nord a cazut in mainile asirienilor in 722 I.C. dupa o lunga istorie de idolatrie; iar cea de sud, Imparatia lui Iuda a cazut in mana babilonienilor in 587 I.C, Nebucadnetar distrugand Ierusalimul si templul lui Dumnezeu, ducandu-I pe toti supravietuitorii in Babilon ca sclavi, 2 Cronici 36:17-21. Acest lucru a durat 70 de ani asa cum Dumnezeu vorbise poporului prin profetul Ieremia in 29:10-14. Dupa 70 de ani, Scriptura ne spune ca Domnul a trezit duhul lui Cirus, Imparatul Persiei care a dat un decret prin care le permitea evreilor sa se intoarca in tara lor, 2 Cronici 36:22-23.

Aproximativ 50 000 de iudei au raspuns afirmativ acestei eliberari care a venit prin mana lui Dumnezeu. Ei au raspuns afirmativ oportunitatii de a o lua de la capat. Au renuntat la singurul mod de viata pe care il cunoscusera vreodata, cel din Babilon si au pornit intr-o calatorie plina de riscuri si pericole prin desert pana in tara lor. Dar tara lor nu mai era cea pe care o stiau sau despre care li se povestise. Acolo totul era in ruine si dezastru. O tara distrusa de razboaie si nepasare. Zidurile, portile, casele, templul erau toate un ruine. Asta este ceea ce au gasit cand au ajuns acolo in luna septembrie/octombrie, asa cum citim in Ezra 3:1. Pe langa aceasta imagine dezolanta, vedem ca  acolo isi facusera cuib si tot felul de nomazi care acum ii priveau cu ostilitate si suspiciune pe evreii intorsi acasa. De aceasta imagine este posibil sa ne lovim si noi cand privim cu sinceritate in inimile noastre. De astfel de piedici ne vom lovi si noi cand vom dori sa facem o schimbare majora in relatie noastra cu Dumnezeu.                                                                                                                   Nimic spiritual nu se intampla in Ierusalim in vremea aceea. Dar Dumnezeu promisese un nou inceput in ciuda faptului ca nimic nu arata ca acest lucru ar putea fi posibil, Ieremia 33:10-11.

Desi pare imposibil sa facem aceste schimbari, Dumnezeu ne spune si noua astazi ca daca ne dorim cu toata inima, atunci se poate. Fie ca vorbim despre tot poporul lui Dumnezeu sau doar despre un individ care s-a indepartat de Dumnezeu, El ne ofera sansa unui nou inceput. I-a dat binecuvantarea unui nou poporului Sau in atatea ocazii, asa cum a facut-o si cu ucigasul David, nesupusul profet Iona, tradatorul Petru, necredinciosul Toma, prigonitorul Saul si lista poate continua. Dar fiecare dintre acestia au trecut mai intai prin procesul constientizarii caderii lor, al pocaintei si al lacrimilor, inainte ca sa ajunga la restaurarea lor sufleteasca. Acest lucru este posibil si pentru noi, atat individual cat si ca biserica, daca intelegem unde suntem, fata de unde ar trebui sa fim si in pocainta sa ii cerem Domnului  sa ne dea binecuvantarea unui nou inceput cu El. Dar ce facem dupa ce ne-am constientizat saracia spirituala?

2.Pentru un nou inceput cu Dumnezeu, trebuie sa mergem la crucea lui Isus. De fiecare data cand avem nevoie sa fim restaurati, reimprospatati, reasigurati, ne intoarcem la cruce. Primul lucru pe care liderii Iosua si Zerub Babel l-au facut, a fost ca impreuna cu poporul sa rezideasca altarul, Ezra 3:2. Indiferent de ruinele din jurul lor si de pericolele care ii pandeau, de foame si lipsa de perspective, ei aveau nevoie sa rezideasca altarul lui Dumnezeu pentru a-i putea aduce din nou jertfe. Altarul este imaginea crucii. Altarul care s-a ridicat din ruine le-a oferit israelitilor speranta. De ce au construit mai intai de toate altarul? Pentru ca nevoia cea mai mare a omului este de iertare. La altar Dumnezeu a spus poporului in Exod 29:43, ca se va intalni cu fiii lui Israel. Arderile de tot aduse la altar indreptau gandurile si inimile oamenilor spre un Dumnezeu sfant care este insa intotdeauna gata sa ofere iertare,                                                                                                                                                                                                                       De aceea noul nostru inceput cu Dumnezeu trebuie sa fie la cruce, unde mielul lui Dumnezeu a fost adus ca jertfa de ispasire pentru pacatele noastre. Sa ne reamintim asa cum citim in Evrei 9:22 ca fara varsare de sange nu exista iertare. Ocazionalele noastre fapte bune nu pot cumpara niciodata iertarea si aprobarea lui Dumnezeu. Crucea lui Isus este locul de unde pornim din nou la drum cu Dumnezeu. Locul de unde incepem sa umblam din nou in lumina lui Isus, 1 Ioan 1:9.

3.Un nou inceput cu Dumnezeu vine ca urmare a rededicarii si supunerii noastre fata de Cuvantul Lui.

Daca am ajuns departe de Dumnezeu a fost chiar pentru ca la un moment dat am inceput sa nesocotim voia Sa pentru viata noastra. Cum a stiut poporul lui Dumnezeu cum sa rezideasca altarul si ce trebuie sa faca apoi? Citind din legea data de Dumnezeu poporului prin Moise, 3:2b. De ce au tinut apoi Sarbatoarea Corturilor? Pentru ca era scris, 3:4. Au incetat sa mai faca lucrurile dupa urechea, dupa cum credeau ei ca este bine, sau dupa preferintele fiecaruia. Nu au supus la vot ceea ce trebuie sa faca. Ei s-au intors la Cuvantul Lui si s-au supus intocmai.                                                                                                         Pentru a avea parte de un inceput nou si binecuvantat cu Dumnezeu trebuie sa ne intoarcem la standardele Sale descoperite in Scriptura. Sa ne intoarcem la sfintenia la care cuvantul Sau ne indeamna de fiecare data. Cand avem nevoie sa ne reamintim cum trebuie sa traim ca sfinti ai lui Dumnezeu, trebuie sa ne intoarcem la Cuvantul Sau si sa ne supunem neconditionat poruncilor Sale. Cuvantul lui Dumnezeu nu poate fi adaptat modei si curentului societatii in care traim. El nu si-a inmuiat poruncile si nici nu si-a coborat standardele cu privire la viata pe care copiii Lui trebuie sa o traiasca. Nu si-a schimbat parerea cu privire la relatiile sexuale, la casatorie, sau homosexualitate in ciuda a ceea ce societatea a facut cu privire la acestea, 2 Corinteni 7:1. Daca ne dorim din toata inima un nou inceput cu Dumnezeu, acest lucru este posibil. Dar trebuie sa ne intoarcem la cruce ca sa ne vedem pacatul si nevoia de iertare, dupa care sa ne supunem deplin Cuvantului Sau. Dar pasajul din Ezra ne mai indica inca un aspect foarte important al inceputurilor noi cu Dumnezeu.

4.Un nou inceput cu Dumnezeu vine prin implicarea in rezidirea templului Sau.

In Ezra 3:6,9,10 observam ca dupa rezidirea altarului, era inca ceva ce se afla in ruine. Nu zidurile, nu portile, nu casele au avut prioritate ci Templul Domnului, casa lui Dumnezeu. Locul in care El cobora ca sa fie in prezenta poporului Sau si unde isi arata puterea, gloria si slava. Un loc unde poporul se bucura si unde se aduna pentru cele trei mari sarbatori anuale (Sarbatoarea Trecerii in Martie/aprilie, Sarbatoarea Cincizecimii in Mai/Iunie si Sarbatoarea Corturilor in Septembrie/Octombrie). Poporul nu se putea inchina cum se cuvine lui Dumnezeu pana cand templul nu era reconstruit. Era in mijlocul toamnei. Pamantul era parjolit. Nimic nu fusese semanat in el de 70 de ani. Nu exista o recolta de strans si iarna batea la usa. Dar prioritatea lor la momentul acela nu era hrana, casele, slujbele sau apararea de invadatori, ci reconstruirea casei lui Dumnezeu. Asadar in aceste conditii, prioritatea pe care ei au dat-o rezidirii templului lui Dumnezeu intarita de decizia de a oferi din proprie initiativa, aurul si argintul pe care il aveau, sunt o dovada limpede a faptului ca isi doreau un inceput nou cu Dumnezeu.

Daca iti doresti un nou inceput cu Dumnezeu este nevoie sa te intrebi ce poti sa faci ca sa slujesti, sa intaresti si sa zidesti familia lui Dumnezeu. Care este contributia mea in cresterea bisericii si in prezentarea familiei lui Dumnezeu orasului in care traiesc. Lucrul remarcabil este ca in prezent noi toti impreuna suntem templul Sau de inchinare, locul in care El locuieste si in care se coboara pentru a fi cu poporul Lui (1 Corinteni 3:16, 2 Corinteni 6:16, Efeseni 2:19-22). Casa lui Dumnezeu nu mai este cladirea in care ne intalnim. Cladirea este doar locul in care Casa lui Dumnezeu se aduna pentru inchinare. De aceea, nu cladirea este cea care trebuie sa fie sfanta, ci oamenii trebuie sa fie sfinti. Ca acolo unde doi sau trei se aduna in numele Domnului acolo sa fie si El in mijlocul nostru, Matei 18:20.                                                                                                                                               Fara acestea mersul la biserica nu va ajuta pe cineva decat sa creasca in ipocrizia si falsitatea sa. Cum putem rezidi noi astazi templul lui Dumnezeu? Textul din Ezra 3 ne descopera acest lucru:

Sa rezidesti Casa lui Dumnezeu presupune sa ai curajul de a sta neclinitit impotriva ostilitatii din afara, 3:3.                                                                                                                      Ei nu s-au procupat mai intai sa isi faca o armata care sa ii apere de cei ce nu agreau intoarcerea lor in Ierusalim. Nu si-au reconstruit mai intai nici zidurile cetatii si nu si-au refacut nici portile. Mai intai trebuiau sa il puna pe Dumnezeu unde ii era locul reconstruind altarul si Templul pentru ca aveau credinta ca El ii va apara de cei ce le stateau impotriva asa cum se intamplase de-a lungul generatiilor trecute. Dumnezeu isi doreste un popor care sa caute mai intai de toate Imparatia si dreptatea Sa, care stie ca apoi El se va ingriji de nevoile lor. Poporul lui Dumnezeu nu a fost lasat prada dusmanilor niciodata cand a trait in supunere si ascultare de voia Sa. Caderile au venit mereu atunci cand ei au intors spatele lui Dumnezeu si au nesocotit poruncile Sale.                                                                                                                                                                                                         Sa ai curaj nu inseamna sa nu iti fie frica. Inseamna sa ramai neclintit in circumstante amenintatoare, datorita credintei in Dumnezeu. Crestinul curajos spune: “As putea sa imi pierd slujba, prietenii, casa si toate acestea ma inspaimanta, dar nu voi renunta niciodata la angajametul meu fata de Domnul pentru ca aceste lucruri oricum vor trece in curand, dar eu va trebui sa stau intr-o zi fata in fata cu Creatorul meu.” Teama de Dumnezeu este singura pe care Scriptura o aproba, Luca 24:4-5.

Sa rezidesti Casa lui Dumnezeu presupune sa daruiesti din resursele tale materiale, 3:7. Oameni care venisera din sclavie, fara perspective de slujbe noi sau recolte in viitorul apropiat, dar care cand cand au vazut starea in care se afla Casa lui Dumnezeu, au daruit fara sa clipeasca, bani, mancare, bautura si untdelemn constructorilor care lucrau la rezidirea templului. Sa intaresti Casa lui Dumnezeu necesita bani. Disponibilitatea de a darui si marimea darniciei tale sunt poate cei mai buni indicatori ai faptului ca Isus este cu adevarat Domn al inimii tale. Statisticile din bisericile evanghelice scot la iveala ca Isus nu este Domnul Bisericii Sale. In prezent din punct de vedere statistic credinciosii daruiesc pentu Biserica sub trei la suta din venitul lor. Doar aproximativ 60% dintre pastori daruiesc peste 10% din venitul lor pentru lucrarea Domnului. Cine isi doreste cu adevarat un nou inceput cu Dumnezeu, are nevoie sa isi arate credinciosia in ceea ce daruieste pentru Casa Sa. Isus ne-a spus ca daca vom fi credinciosi peste lucrurile mici, adica peste bani, ne va pune responsabili peste adevaratele Sale bogatii, Luca 16:10-13.

Ca sa rezidesti Casa lui Dumnezeu trebuie sa lucrezi in unitate cu ceilalti,3:9. Fiecare om stia ce are de facut si impreuna lucrau in armonie si unitate. Cand satan loveste biserica, adesea o face prin atacarea unitatii. Dezbinarea, partidele, zvonurile false, barfa se raspandesc cu o repeziciune mult mai mare decat lucrurile bune si Biserica lui Dumnezeu este ranita, Efeseni 4:3.

Sa rezidesti Casa lui Dumnezeu cere o inchinare innoita din partea credinciosilor, 3:11-13. Inchinarea poporului era concentrata exclusiv asupra lui Dumnezeu. Inchinarea nu insemna distrarea credinciosilor ci lauda adusa lui Dumnezeu Oameni care venisera dupa 70 de ani de sclavie si multi dintre ei isi pierdusera in Ierusalim familiile, casele, averile cand cetateal a cazut in mainile babilonienilor il preamareau pe Dumnezeu pentru bunatatea aratata fata de ei.                                                                                                                   Sa mai observam un lucru foarte important in inchinarea lor. Emotie, lacrimi si strigate de bucurie se auzeau pana departe. As vreau acum sa ne uitam unii la altii. Cand ne inchinam parem un grup de oameni bine educati si civilizati. Ceea ce nu este rau. Dar unde este emotia, lacrimile sau bucuria de nestapanit?                                                                                 Cu siguranta ca se poate cadea si in cealalta extrema in care totul devine un spectacol ieftin si acest lucru este gresit. Sunt destul grupari religioase care fac mai mult circ decat inchinare. Dar daca in inchinarea noastra recunoastem prezenta Dumnezeului creator, nu putem sa nu fim coplesiti de emotie. Inchinarea fata de Dumnezeu desi a fost caracterizata intotdeauna de randuiala, nu a fost niciodata rece si lipsita de emotie.

Acestea sunt lucrurile de care avem nevoie pentru un inceput nou in relatia noastra cu Dumnezeu in acest inceput de an. Bineinteles ca putem sa continuam pe aceeasi linie, iar la inceputul lui 2018 sa fim si mai departe cu inima de Dumnezeu sau chiar rupti de Biserica Lui. Sau putem fi dintre cei ce s-au ridicat si s-au scuturat de cenusa amortelii si a nepasarii si au fost restaurati pentru ca s-au intors la crucea lui Cristos si si-au vazut starea, s-au rededicat cuvantului Sau printr-o supunere neconditionata si s-au implicat pe deplin in lucrarea de rezidire a Casei lui Dumnezeu. Dumnezeu ne-a oferit harta spre ceruri si ne da si tot sprijinul pentru a ajunge acolo. Dar alegerea de a urma instructiunile Lui ne apartine fiecaruia. Si in functie de ceea ce facem cu ceea ce stim va aduce consecinte vesnice pentru fiecare.

This entry was posted in Predici and tagged , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

code