Cand lucruri rele se intampla oamenilor buni Geneza 37:12-36
Una dintre intrebarile pe care le aud cel mai des atat din partea contastatarilor lui Dumnezeu, dar uneori si din partea celor credinciosi, este: de ce se intampla lucruri rele oamenilor buni? Va marturisesc ca la randul meu m-am luptat cu aceasta intrebare in trecut. Raspunsul pe care acum il dau celor ce ma intreaba acest lucru este ca: nu se intampla lucruri rele oamenilor buni! Pentru ca nu exista oameni “buni”, Romani 3:10-12,23. Dar altcineva poate sa intrebe: ”cum ramane cu copiii? Ei nu au pacate.” Din punctul meu de vedere, copiii care isi pierd vietile prematur, primesc binecuvantarea de a merge direct in rai fara sa mai fie nevoie sa treaca si sa lupte in mocirla care se numeste pamant. Povestea lui Iosif ne ajuta sa dam un raspuns mai amplu la aceasta intrebare, daca avem intr-devar ochi sa vedem si urechi sa auzim. In viata lui Iosif au existat in mod constant evenimente nedrepte si crude. Dar dupa ce toate piesele de puzzle au fost puse impreuna, reiese un adevar clar: Dumnezeu este suveran si in control peste toate lucrurile.
In prima parte a cap.11 am vazut ca Iosif era iubit de tatal sau, urat de fratii lui, credincios slujbei care i se incredintase si responsabil cu privire la a face cunoscut mesajul lui Dumnezeu catre familia sa. In versetele urmatoare o sa il regasim pe Iosif aruncat intr-o fantana goala de catre fratii lui. Desi initial planul lor a fost sa-l omoare, pe cand acestia mancau, au observat o caravana cu sclavi apropiindu-se si au hotarat ca ar fi o idea mai buna ca sa il vanda acestora. Asa ca l-au vandut pe 250 gr de argint, pretul mediu care se platea in vremea aceea pentru un sclav. Dar desi acesta parea sa fie un lucru rau si nedrept care i se intampla unui om bun si credincios, totul facea parte din planul lui Dumnezeu pentru salvarea poporului, Ieremia 29:11. Haideti sa vedem astazi trei importante pentru noi care reies din acest pasaj. Sa ne uitam mai intai la vs.25-28.
Oamenii necredinciosi si imorali, vor complota impotriva celor ce sunt credinciosi fata de voia lui Dumnezeu.
Planul initial a fost acela de a-l ucide pe Iosif, dar Ruben, fratele cel mare avand mustrari de constiinta, i-a convins pe ceilalti ca ar fi mai bine sa il arunce intr-o fantana goala fara hrana si fara apa. Pe cand mancau, Iuda s-a gandit ca ar fi mai profitabil pentru ei daca l-ar vinde. Asa ca in loc sa il omoare l-au vandut pe fratele lor mai mic ca sclav. Iuda gandea asa cum o fac oamenii de azi. Totul se rezuma la castig, vs.26. Pentru multi oameni, cand in joc sunt banii, nimic nu mai conteaza., nici macar legatura de sange. Aceasta este o imagine a rautatii care stapanea inimile lor. Si desi Moise nu ne spune aici nimic despre rugamintile lui Iosif la dresa fratilor lui, totusi mai tarziu cand Iosif ii confrunta in Egipt, chiar ei marturisesc lucrul acesta, 42:21. Insa cand a vazut apasarea inimilor lor din toti acei ani de la vanzarea sa ca sclav, Iosif a trebuit sa se retraga intr-o alta camera ca sa planga.
Acest lucru ne spune ceva important: daca suntem raniti de cei din jurul nostru, de prieteni buni sau chiar de membri ai familiilor noastre asa cum a fost ranit Iosif, Dumnezeu pedepseste rautatea lor mult mai aspru si drept decat am face-o noi. Acei frati au trait cu mustrari de constiinta pentru ceea ce facusera aproape jumatate din viata lor. Un zbucium si o apasare permanenta i-a macinat. Ei au experimentat aceeasi apasare pe care a simtit-o si Iacov, tatal lor, care la randul sau si-a tradat tatal si fratele, Romani 12:19.
Dar haideti sa ne intoarcem la pasajul nostru si sa vedem care a fost urmatorul pas pe care l-au facut dupa vanzarea fratelui lor. Dupa ce s-au razbunat pe fratele lor, au hotarat sa isi continue razbunarea cu tatal lor, asa ca s-au gandit la un plan prin care sa ii franga inima lui Iacov. Sa privim acum la vs.29-35.
Oamenii care ii urasc pe cei neprihaniti si ii ranesc, vor incerca sa isi acopere pacatul, provocand si mai multa suferinta.
Pasajul ne spune ca Ruben, fratele cel mare nu era prezent atunci cand Iuda si ceilalti au hotarat sa il vanda ca sclav pe Iosif. Planul sau era acela de a-l lua pe ascuns si de a-l duce inapoi la tatal lor. Dar dupa ce a vazut ceea ce fratii lui facusera, avand in vedere ca el era fratele cel mare, urma sa fie tras la raspundere de tatal lor. Asa ca a fost de acord sa urmeze planul pus la cale de ceilalti frati pentru a-si acoperi pacatul. Lipsa asumarii responsabilitatii pentru propriile fapte a fost dintotdeauna una dintre cele mai mari provocari pentru om.Ei au mers la tatal lor si i-au spus ca Iosif a fost atacat si mancat de un animal salbatic. Pentru a-si acoperi urmele s-au folosit chiar de tunica pe care Iacov o facuse special pentru Iosif ca dovada a dragostei pe care i-o purta.
Au dat dovada din nou de multa cruzime si sange rece cand au adus tunica lui Iosif imbibata in sange de tap si l-au intrebat pe tatal lor daca o recunoaste. Aici putem sa vedem cum lucreaza Dumnezeu,care nu lasa niciodata lucrurile rele nepedepsite. Iacov este inselat de fii lui, care s-au folosit de sange de tap, la fel cum el l-a inselat pe tatal lui, Isaac cu ani in urma folosindu-se de pielea tapilor pentru a primi binecuvantarea primului nascut, 27:14-19. Exista si vorbe in popor pe care le folosim adesea: “asa tata, asa fiu”, sau “aschia nu sare departe de trunchi.” Ceea ce fratii lui Iosif au facut ne prezinta si o imagine a caracterului tatalui lor, Iacov. Ei au crescut fara sa cunoasca dragostea si afectiunea tatalui lor, cautand mereu sa fie acceptati de el, dar fara succes
Durerea si frangerea tatalui lor, era exact ceea ce fii lui isi doreau sa vada. Puteau sa opreasca durerea lui cu un singur cuvant, dar s-au multumit sa priveasca cum era disperat si chinuit de durere. Nimic nu ii putea aduce mangaiere batranului Iacov. El a plans si a jelit pe fiul sau multe zile, marturisind in vs,35 ca va lua cu el felirea lui Iosif chiar si in Locuinta Mortilor. Omul a carui inima este intunecata va gasi satisfactie si placere vazandu-l pe cel drept suferind.
In ciuda uneltirilor celor rai si a incercarii lor de a-si ascunde faptele pacatoase, planul lui Dumnezeu merge inainte, vs.36.
Versetul 36 face tranzitia catre Egipt unde are loc continuarea vietii lui Iosif. Desi este dus in Egipt impotriva voii sale, viata lui Iosif nu face decat sa urmeze planul lui Dumnezeu. Asa cum inteleptul Solomon ne spune in Proverbe 19:11 “multe planuri sunt in inima omului, dar hotararea Domnului este cea care ramane in picioare.” Viata celui credincios este doar in mana lui Dumnezeu. El este singurul de care trebuie sa ne temem. Desi oamenii ne pot rani profund uneori si pot spune sau planui lucruri murdare impotriva noastra, Dumnezeu este cel care are ultimul cuvant. Mantuitorul ne cere sa ne intiparim acest lucru in mintile si inimile noastre prin cuvintele Sale din Matei 10:26-31. Amin!