Asteptati si prin vietile traite grabiti venirea Domnului – 2 Petru 3:8-14
Ce fel de trairi trezeste in inimile noastre aceasta imagine descrisa de apostolul Petru? Totul tine de felul in care ne pregatim pentru acel moment. Cei care traiesc pe pamant pregatindu-se pentru ceruri asteapta cu bucurie implinirea promisiunii din vs.13. Dar binecuvantarea de a intra in acest loc nou, special creat de Dumnezeu si promis de Domnul Isus tine si de felul in care raspundem provocarii din vs.14.
Am vorbit pana acum ca pentru a fi gata de momentul intalnirii cu Isus Cristos trebuie sa ne pregatim permanent, sa veghem neincetat, preocupandu-ne sa ne strangem rezerve spirituale si sa nu ne legam inimile de lucrurile materiale. Astazi o sa atingem cel de-al treilea punct al studiului nostru. Prin trairea, slujirea, reflectarea cat mai curata a naturii lui Cristos in noi si prin folosirea bunurilor materiale ce ne-au fost date spre administrare spre slava lui Dumnezeu, apostolul spune ca putem grabi momentul intoarcerii lui Isus. La ce foloseste sa stii ceva daca nu il folosesti? Acelasi lucru se intampla cu credinciosul care stie ceea ce spune Evanghelia, asculta predici duminica de duminica, dar apoi nu face din cuvantul lui Dumnezeu tiparul si modelul dupa care lucreaza in toate aspectele vietii de zi cu zi? Credinciosii pot canta, vorbi si studia despre momentul intoarcerii Domnului Isus, dar daca nu se pun la dispozitia Duhului Sfant ca Dumnezeu sa implineasca prin slujirea lor lucrarile pe care le are de facut, atunci se pot regasi in categoria celor carora li se va spune “plecati de la Mine caci nu va cunosc.” Credinciosii care nu traiesc a.i. sa grabeasca intoarcerea Mantuitorului cu siguranta ca nu au inteles ce inseamna cu adevarat cerurile. Pentru ei lucrurile pe care le mai au inca de facut pe acest pamant, planurile, proiectele, visele lor sunt mai presus de intrarea in Imparatia cereasca a lui Dumnezeu. Un singur lucru il poate face pe credincios sa isi doreasca sa mai ramana pe pamant:mantuirea celor pierduti.
Cei care insa traiesc pentru ceruri trebuie sa stie ca sunt trei lucruri care ii pot ajuta si indemna sa traiasca si sa slujeasca intr-o astfel de maniera incat sa grabeasca intoarcerea Mantuitorului lor. Acestea sunt: credinta, nadejdea si dragostea. Cand toate celelalte vor inceta, credinta, nadejdea si dragostea raman ancora noastra in realitatea spirituala a imparatiei lui Dumnezeu. Apostolul Pavel nu inceteaza sa ne repete acest lucru in versete ca cele din 1Tesaloniceni 5:8, 1 Corinteni 13:13, 1Tesaloniceni 1:3 sau Coloseni 1:4-5. De ce a fost atat de important pentru Pavel sa repete acest indemn? Pentru ca Domnul Isus spune ca in zilele din urma din pricina inmultirii faradelegii credinta multora va fi zdruncinata, dragostea se va raci, iar nadejdea lor va pali, Matei 24:12, Luca 18:8. Materialismul, dezamagirea, nedreptatea, oboseala, inselarea si falsitatea chiar si a unora din casa credintei vor amplifica si intensifica caderea spirituala.
Va veni din nou vremea cand tradatorii si informatorii vor veni din mijlocul bisericilor asa cum s-a mai intamplat si in trecut Povestea o sora cum cu multi ani in urma a vazut o masina lovind un om si lasandu-l fara suflare pe asfalt. Femeia s-a apropiat cu teama de barbatul care zacea in mijlocul strazii si a fost socata sa observe ca era unul dintre batranii bisericii unde ea se inchina lui Dumnezeu. Dupa ce i-a asigurat pe cei prezenti ca il cunostea personal pe barbat a cerut permisiunea sa ii ia geanta ca sa o duca familiei. Cand familia a deschis geanta in ea au gasit o lista cu toti cei din adunare in care se specifica adresele lor si informatii personale. Batranul bisericii fusese cumparat si se indrepta inainte sa fie lovit de acea masina catre sediul autoritatilor pentru a-I denunta pe fratii si surorile lui in Cristos. Sa nu ne indoim ca Iuda are la randul lui ucenici. Oameni ca Iuda au existat inainte de venirea Mantuitorului, in timpul vietii Sale pe pamant si dupa aceea. Vom ajunge din nou in vremuri in care nu vom mai sti in cine putem avea incredere, in care vom sopti numele lui Cristos. In aceste vremuri doar cei care si-au pus deoparte rezerve spirituale vor ramane in picioare. Avand in vedere ceea ce se intampla in jurul nostru, daca nu ramanem ancorati in promisiunile lui Cristos, nu vom mai reusi sa vedem biruinta Lui de la Golgota, ci doar puterea tot mai mare pe care satan o are in aceasta lume. Toate nedreptatile si raul ne pot descuraja atat de mult incat credinta, nadejdea si dragostea pentru ceruri sa ne fie puternic zdruncinate.
Iubitii Domnului, Isus Cristos l-a invins deja pe satan, a biruit pacatul si moartea si prin sangele Lui avem astazi mantuire. Insa desi razboiul a fost deja castigat de Cristos la Golgota, fiecare credincios are o lupta proprie de purtat. Lupta noastra este aceea de a avea o credintei care sa molipseasca, o dragoste care sa vindece si o nadejde care sa ii cheme la pocainta pe cei pierduti. Sa traim si sa slujim intr-o astfel de maniera incat sa grabim intoarcerea Domnului nostru. Sa citim in incheiere cuvintele apostolului din 1 Tesaloniceni 4:15-18. Amin!