Ati vazut vreodata ceva atat de maret ca ati ramas muti de uimire. Pur si simplu dintr-o data cuvintele nu isi mai gaseseau locul si rostul. Poate cand ati fost pe un varf de munte si de acolo ati admirat maretia lui Dumnezeu,sau cand ati vazut o mare involburata care descrie puterea lui Dumnezeu. Iov a avut parte de un asfel de moment in viata lui cand tot ce a putut sa faca a fost sa isi puna mana la gura si sa taca. Cine a fost Iov? Iov 1:1-3 Cu ce s-a confruntat Iov? Iov 1:6-19, 2:6-9
Rezista lui Iov si-a cunoscut limitele. Iov 1:20-22, 2:9-10. Sub presiunea pierderilor, a bolii si a cuvintelor celor din jur care aveau fiecare versiunea lor cu privire la motivul suferintelor sale, Iov a cedat si a inceput sa faca un proces de analizare si definire a lui Dumnezeu care se intinde pe 26 de capitole. Dupa a ascultat cu rabdare si a tacut la fiecare dintre comentariile si lamentarile lui Iov. Apoi a luat in sfarsit cuvantul in capitolul 38, “Domnul i-a raspuns lui Iov…” Iar atunci cand Dumnezeu vorbeste tot ce este in jur amuteste. In fata maretiei lui Dumnezeu nu poti decat sa taci, sa te ascunzi si sa te rogi pentru indurare. Dumnezeu il asalteaza pe Iov cu o avalansa de intrebari, care il lasa mut si fara raspunsuri. Doar cand ii cere sa raspunda, Iov indrazneste sa spuna marile cuvinte din 40:4. Si dupa o noua runda de intrebari care au avut rolul de a-l smeri pana la capat, Iov raspunde din nou in 41:1-6.
Avem o lectie extrem de importanta de invatat de aici. Eu personal am o lectie de invatat. Ca sunt anumite momente in viata cand desi ai dreptate cu privire la un lucru anume, este mai bine sa taci si sa vorbesti la timpul potrivit. Dumnezeu Insusi a avut puterea si rabdarea sa taca si sa asculte plangerile lui Iov la adresa Sa. In al doilea rand invatam ca nimeni nu il poate trage la raspundere pe Dumnezeu. Iov a crezut ca il cunoaste pe Dumnezeu, ca are o relatie deosebita cu El si aceste lucruri erau adevarata intr-o anumita masura, insa acest lucru nu ii dadea dreptul sa indrazneasca sa il analizeze, sa il defineasca si sa il traga de maneca pe Dumnezeu. Un lucru la care credinciosi ar trebui sa mediteze mai mult astazi. Inainte sa inveti sa ctesti trebuie sa cunosti alfabetul, iar Dumnezeu ii atrage atentia lui Iov si prin el si noua ca “atata timp cat nu cunoastem nici macar alfabetul cerurilor, sa nu pretindem ca putem sa vorbim sis a il tragem la raspundere pe Dumnezeu.”
Cand sunt in mijlocul furtunii, navele incearca sa gaseasca un punct de calauzire care nu dispare indiferent de cat de mare este intensitatea furtunii. Acesta este rolul farurilor din porturi. Sa dea calauzire navelor. Daca in mijlocul furtunii invatam sa tacem, vom auzi glasul calauzitor al Lui Dumnezeu si vom sti ca El este mai mare decat problema prin care trece. Vom invata ca harul Sau este mai puternic decat slabiciunea noastra. In momentul in care atitudinea lui Iov despre Dumnezeu s-a schimbat, si circumstantele din viata lui s-au schimbat. Furtuna s-a oprit si pe cer a aparut curcubeul izbavitor pentru Iov. Pentru ca Dumnezeu le da intotdeauna har celor smeriti.
Sa incheiem citind doua versete din cartea Psalmi, Psalmul 37:7, 46:10. Versete in care Dumnezeu ne da o porunca si o promisiune: Porunca este “taci si opreste-te”. Iar promisiunea este ca atunci cand ne punem nadejdea in El, vom recunoaste cu adevarat cine este Dumnezeu.” Astazi imi spun mie si poate ca aceasta lectie este buna si pentru unii dintre voi, ca trebuie sa il lasam pe Dumnezeu sa fie Dumnezeu. Iar noi sa ne punem mana la gura ca Iov, sa ne oprim, sa tacem si sa ne smerim si in mijlocul apasarii, a ingrijorii si necazului vom putea vedea maretia si suveranitatea lui Dumnezeu. Amin!