Isaia 38
Boala este cea mai buna gazda a fricii, iar frica este una dintre uneltele preferate ale diavolului impotriva noastra. Ne este aproape imposibil sa ne imaginam pe cineva care sa aiba o sanatate perfecta, fara sa fie loviti de vreo boala. Dar de o astfel de viata s-au bucurat Adam si Eva in gradina Eden. Pentru ei nu exista acest concept de boala. Pacatul insa a spulberat aceasta realitate din viata lor. Pacatul i-a costat darul perfectiunii primit de la Dumnezeu si a facut ca minunata creatie a lui Dumnezeu sa fie afectata de boala si stricaciune. Pana cand acea zi glorioasa a invierii va veni, trebuie sa ne confruntam cu realitatea inevitabila ca trupurile noastre sunt supuse bolii.
Adu-ti aminte de Creatorul tau si slujeste-l cat timp esti in sanatate, ca sa ai mangaiere si nadejde in zilele de incercare ale bolii. Boala nu are doar un pret fizic si emotional, dar si unul financiar. Atunci cand ne pierdem sanatatea, ni se goleste de obicei si portofelul. Boala ne fura controlul si ne face dependenti de medicamente care ne fac bine pe de o parte, dar ne distrug pe alta parte. Boala ne face sa ne mutam domiciliul. Din locuinta noastra confortabila care ne ofera siguranta si o stare de bine, ne mutam in spitalele reci, lipsite de decenta si intimitate. Boala este inevitabila, dar modul in care o intelegem ne determina sa avem atitudini diferite fata de ea. De aceea nu este surprinzator ca biblia are atat de multe de spus despre incercarea bolii si despre cum s-au raportat oamenii la ea.
Se poate face lejer o serie de predici pe tema bolii, pentru ca biblia ofera material de studiu din belsug. Sa dam mai intai cateva exemple de persoane bolnave din Scriptura: Pavel, 2 Cor.12:7; Iov, Iov 2:7-8; Lazar, Ioan 11:1-4; Femeia cu scurgerea de sange, Marcu 5:25-29; Naaman, 2 Regi 5:1; David, 1 Regi 1:1; Imparatul Asa, 1 Regi 15:23; Regele Ieroboam, 2 Cronici 21:15; Epafrodit, Filimon 2:26-27; Dorca, Fapte 9:36-41. Emotiile si trairile acestor oameni aflati in fata bolii le recunoastem fiecare dintre noi pentru ca le simtim si noi astazi.
Sa vorbim putin mai pe larg astazi, despre unul dintre marii regi ai lui Iuda, Ezechia. Boala sa este amintita de Scriptura in trei locuri: 2 Regi 20, 2 Cronici 32, Isaia 38. Cred ca este un exemplu foarte bun pentru noi datorita modului in care acest om al lui Dumnezeu abordeaza boala. Ce fel de om a fost Ezechia? Sa vedem ce are de spus Scriptura despre el in 2 Regi 18:5. Dupa ce a urcat pe tron, la varsta de 25 de ani, a inceput alaturi de Isaia, poate cel mai important dintre profetii lui Dumnezeu din Vechiul Testament o reforma de trezire spirituala in poporul lui Dumnezeu. A poruncit ca usile templului din Ierusalim sa fie dupa mult timp deschise si sa se inceapa renovarea sa, 2 Cronici 29:1-11. A fost o epoca de aur in ceea ce priveste credinta si prosperitatea in Iuda. In 2 Cronici 31:20-21 gasim foarte bine descrisa imaginea domniei lui Ezechia. Pe neasteptate insa, la doar 39 de ani Ezechia s-a imbolnavit foarte grav. Atunci profetul Isaia a venit la el si i-a dat un diagnostic necrutator, “vei muri.” Pasajul nostru de studiu de astazi va fi din Isaia 38.
Cum crezi ca ai reactiona daca ti s-ar da Dumnezeu un astfel de verdict: “Pune-ti casa in randuiala, caci vei muri. Nu te vei mai face bine.” Cu siguranta ca o mare tristete ne-ar coplesi inimile si gandurile. Cel mai probabil ca asa cum i s-a intamplat lui Ezechia in vs.3, lacrimile ar incepe sa ne curga si noua pe obraji. Haideti sa vedem insa pas cu pas, cum a gestionat Ezechia aceasta situatie dezastruoasa in care se afla.
Rugaciune, vs.2-3. Vestea mortii l-a ingrozit pe Ezechia, udand patul in care isi ducea boala de sudoare si lacrimi. El a scris mai tarziu despre trairile si sentimentele care l-au incercat la aflarea vestii ca va muri, vs.9-14. In aceste versete putem sa citim durerea si disperarea care incercau inima lui Ezechia. Cati dintre noi nu ne-am aruncat la picioarele lui Dumnezeu sau nu am face-o, daca noi sau cineva drag noua ar fi intr-o astfel de situatie? Acelasi lucru l-a facut si Mantuitorul nostru in gradina Ghetsimani. Dar rugaciunile noastre, asemenea rugaciunii lui Isus trebuie sa se sfarseasca in acelasi fel: “Doamne faca-se voia Ta, nu a mea.” In ciuda durerii si a agoniei pe care o experimentam in acele moment, trebuie ca rugaciunile noastre sa treaca de la dorintele noastre omenesti, la supunerea fata de voia suverana a lui Dumnezeu. Lacrimile si rugaciunea sunt reactii firesti pe care le avem in fata bolii, si indiferent de verdictul pe care Dumnezeu il va da, putem sa stim ca avem in ceruri un mijlocitor care sufera si simte alaturi de noi, Evrei 4:15-16.
Promisiune, vs.4-5. Ezechia a fost binecuvantat sa primeasca de la Dumnezeu vestea mult dorita: Dumnezeu te va vindeca. De ce a facut Dumnezeu lucrul acesta? In primul rand, pentru ca lacrmile si rugaciunea lui Ezechia nu l-au lasat indiferent. A avut compasiunea fata de el si i-a ascultat cererea. Insa indiferent de lucrarile minunate ale lui Ezechia si viata sa evlavioasa, Dumnezeu nu avea obligatia de a-l vindeca. Isus a strigat catre Tatal din ceruri, insa Tatal a ales sa nu-I raspunda. Faptele noastre de slujire nu ne garanteaza raspunsul afirmativ al lui Dumnezeu la rugaciuni. Vindecarea face parte din natura lui Dumnezeu si tine de credinciosia Sa, nu de a noastra, dar intodeauna ii rasplateste pe cei care se tem de El, Maleahi 4:2. Uneori insa chiar moartea poate reprezenta vindecarea. Prea putin ne gandim la acest lucru. Pentru crestin moartea reprezinta izbavirea din acest trup slab si neputincios. Un al doilea motiv pentru care Dumnezeu a ales sa il vindece pe Ezechia a fost pentru a-si tine promisiunea facute cu ani in urma lui David, ca pe tronul lui Iuda va sta intotdeauna un urmas al sau. Cel mai important lucru care trebuie sa ni-l amintim despre Dumnezeul nostru, fie ca suntem in sanatate sau in boala, este ca el este un Dumnezeu care isi tine intotdeauna promisiunile. La trei ani dupa vindecarea sa, lui Ezechia I s-a nascut Manase, care i-a urmat apoi la tron. Daca Dumnezeu va alege sa raspunde afirmativ la rugaciunile noastre de vindecare o va face din aceleasi doua motive ca in cazul lui Ezechia: din cauza compasiunii Sale sau de dragul promisiunii pe care o avem in Isus Cristos.
Reteta, vs.21. Boala lui Ezechia, era o infectie care probabil ca ii ajunsese in sange si ii infectase intregul organism. Reteta pe care Dumnezeu prin Isaia i-a prescris-o lui Ezechia a fost o pasta de smochine zdrobite care trebuia sa fie aplicata pe rana. Stiti ce m-am intrebat eu cand am vazut reteta lui Dumnezeu? De ce nu l-a vindecat direct Dumnezeu pe Ezechia? Pentru ca Dumnezeu lucreaza prin oameni, ii foloseste pe oameni in functie de darurile lor pentru diferite lucrari. Dumnezeu s-a folosit de doctorii din timpul lui Ezechia asa cum se foloseste de doctori astazi. Indiferent ca Dumnezeu alege sa ne vindece printr-o minune, prin doctori sau pur si simplu chemandu-ne la El, stim ca avem ca Tata pe “Iehova Rafa” care in traducere inseamna “Dumnezeu care vindeca” asa cum citim in Exod 15:26.
Multumire, vs.15-20. Dupa vindecarea sa, Ezechia a scris aceste cuvinte prin care i-a dat lui Dumnezeu tot creditul pentru vindecarea sa. Aceste cuvinte ne amintesc de marturia profunda a psalmistului din Psalmul 103:1-3. Daca Dumnezeu alege sa ne scape de boala, atunci primul lucru pe care trebuie sa-l facem este sa-L laudam si sa-I multumim. Am putea spune ca nu este nevoie sa ni se aminteasca acest lucru, dar exemplul celor noua leprosi vindecati de Domnul Isus si multe alte situatii ne contrazic. Nu trebuie sa asteptam pana cand suferim de cele mai grave boli pentru a ne ruga la Dumnezeu si pentru a-I cere ajutorul. Nu putem crede ca il deranjam pe Dumnezeu cu cererile noastre daca sunt intotdeauna insotite de multumire, asa cum ne indemna Scriptura in Filipeni 4:6-7. De ce sa nu ii multumim lui Dumnezeu si dupa ce scapam de o durere de cap sau de o raceala? Trebuie sa asteptam sa fim vindecati de cancer ca sa il laudam pe Dumnezeu? Nimic din ceea ce ne provoaca durere nu este lipsit de importanta pentru El. Daca ne rugam lui Dumneeu pentru orice lucru, nu ar trebui sa ii si multumim Lui pentru orice lucru? 1 Tesaloniceni 5:17-18. Rugati-va neincet si multumiti-i lui Dumnezeu neincetat.
Pana aici am putea spune ca totul este extraordinar. Ezechia este exemplul perfect de reteta pentru situataia in care ne aflam in boala. Lucrurile insa nu s-au oprit aici.
Problema, 2 Cronici 32:24-25. Experienta sa medicala nu are un sfarsit asa cum ne-am fi fi asteptat sau dorit. Cei 15 ani adaugati de Domnul la viata sa, in loc sa-l smereasca pe Ezechia, l-au impins in bratele mandriei, inima lui s-a ingamfat, iar Ezechia nu a mai fost placut Domnului. A devenit obsedat de bogatie, slava si glorie. El s-a laudat cu aceste bogatii trimisilor imparatului din Babilon,care venisera sa il felicite pentru insanatosirea sa. A facut greseala de a le arata acestora tot ceea ce era in palatul sau, Isaia 39:1-.6. O greseala pentru care mai tarziu a platit, Babilonul cucerind Iuda. Acest lucru a adus 70 de ani de robie in Babilon pentru poporul din Iuda. Babilonienii au stiut exact pentru ce sa atace Iuda si cum sa o faca, Ezechia punandu-le totul pe tava. Un om care a inceput atat de bine si care si-a condus poporul inapoi la Dumnezeu, a sfarsit dezamagind profund. Dupa moartea sa, fiul lui, Manase, care a fost incoronat la varsta de 12 ani, a distrus tot binele facut de Ezechia. Manase a lasat in urma sa violenta, sange si idolatrie. Ezechia a curatat templul, iar Manase l-a pangarit. Din acel moment, Iuda a intrat pe o panta descendenta din care nu mai avea sa se ridice.
Prin aceasta lucrare, Dumnezeu poate doreste sane spuna ca sa primim vindecarea pe care o cerem cu disperare nu este intotdeauna cel mai bun lucru. Nici pentru noi si poate nici pentru cei din jurul nostru. Realitatea este ca poporul Sau ar fi dus-o mai bine daca Dumnezeu ar fi spus “NU” rugaciunii lui Ezechia. Iuda a platit un pret nespus de mare pentru cei 15 ani de viata daruiti de Dumnezeu lui Ezechia . Psalmul 106:15, ne indemna sa fim atenti la lucrurile pentru care ne rugam, pentru ca s-ar putea sa primim ceea ce cerem.
In fata bolii,perspectiva noastra este limitata. Noi ne dorim doar ca durerea sa inceteze si sa fim vindecati, dar daca am putea vedea ce rol are suferinta noastra din perspectiva lui Dumnezeu am intelege ca exista lucruri cu mult mai mari si mai grave decat durerea noastra prezenta. Boala noastra poate face parte dintr-un plan mai mare decat noi, prin care Dumnezeu sa faca mult bine. Pe de alta parte, uneori doar prin suferinta devenim ceea ce Dumnezeu doreste sa fim. Charles Spurgeon spunea ceva care mi-a atras atentia si m-a pus pe ganduri: “Cea mai mare binecuvantare omeneasca pe care o poate da Dumnezeu cuiva este sanatatea, cu exceptia bolii.” Indiferent de ceea ce se va intampla in fata bolii, nu este lucru mai bun pe care il putem face decat sa ne incredem cu toata inima noastra in promisiunea Domnului din Isaia 41:13, indiferent sub ce forma va alege Dumnezeu sa lucreze.