Ioan19:1-16 1 Corinteni 16:13
De ce trebuie sa ne aminteasca Dumnezeu sa fim oameni? Oare nu asta suntem? Nu dragii mei. Ceea ce exista astazi in lume este departe de ceea ce a creat Dumnezeu. Pamantul perfect creat de Dumnezeu si omul perfect creat de Dumnezeu sunt in ruina. Scriptura ne spune in Geneza 2:7-8 ca am fost creati de Dumnezeu pentru a fi oameni. Insa pacatul a corupt intreaga creatie a lui Dumnezeu atat de mult incat trebuie sa fim invatati din nou ce inseamna sa fim oameni. In pasajul din Ioan 19 asistam la abuzul si batjocorirea Mantuitorului nostru. La ordinul lui Pilat, Domnul Isus este batut crunt, apoi I se da o mantie rupta pe el, i se pune o coroana de spini pe cap si I se da un sceptru de trestie in mana. Apoi este dus in fata multimii si prezentat cu aceste cuvinte: “Iata Omul!” La cativa ani dupa inaltarea la cer a Mantuitorului, apostolul Pavel indeamna toti crestinii in 1 Corinteni 16, sa invete din nou sa fie oameni. Nu se alatura substantivului om nici un adjectiv. Nu spune: fiti oameni buni, oameni destepti, oameni intelepti, oameni mari, ci doar fiti oameni. Iar aceste trei pasaje nu sunt singurele din Biblie in care se foloseste aceasta expresie. O descoperim citind si din Ieremia 5:1 sau Ezechiel 22:30. Iubitii Domnului, lucrarea lui Dumnezeu in viata noastra nu se termina odata cu oferirea iertarii prin jertfa lui Isus Cristos. El doar atunci isi incepe lucrarea in noi. Iar scopul Sau este ca dupa ce ne spala de murdaria noastra, dupa ce ne da o inima care sa simta din nou si o minte innoita, sa scoata din noi oameni. Cea mai sigura cale prin care putem sa intelegem ce inseamna sa fii om este prin cunoasterea lui Isus Cristos, omul. Deci ce inseamna sa fii om?
Sa fii om inseamna sa renunti la voia ta si sa accepti in fiecare aspect al vietii tale, voia lui Dumnezeu. Vointa si dorinta noastra trebuie sa fie predate si supuse Creatorului nostru. Lumea ne indemna sa traim spunand mereu: vreau sa fac o scoala, vreau sa am o slujba buna, vreau sa ii cumpar o masina frumoasa, vreau sa am o casa a mea, vreau sa fiu respectat, vreau sa am bani, vreau sa fiu cineva. Intotdeauna este vorba doar despre eul meu, despre ceea ce vreau si doresc eu. Dar in Imparatia lui Dumnezeu, Isus este cel ce impune standardul. Iar El spune in Ioan 6:38 “Eu m-am coborat din cer, nu ca sa fac voia Mea, ci voia celui ce m-a trimit.” In Imparatia lui Dumnezeu nu mai exista “eu vreau” ci “ce vrea Tatal pentru mine”.
Omul Isus este atat de bine ilustrat in gradina Ghetsimani, cand in perspectiva rastignirii, il vedem transpirand, intr-o mare agonie, neliniste si tulburare sufleteasca. “Sufletul Meu este cuprins de o tulburare de moarte. Ramaneti aici cu Mine si vegheati!” le spune Isus ucenicilor. Il regasim Pe Omul Isus cerand ajutor Tatalui: “Tata, nu exista oare o alta cale prin care sa implinesc voia ta? Tata nu se poate altfel?” Dar imediat se smereste si aplica principiul Imparatiei lui Dumnezeu, “Tata, faca-se nu voia Mea, ci voia Ta.” Isus Cristos a fost Omul care a stat in spartura zidului inaintea Lui si a mijlocit pentru pacatele tuturor. “Tata loveste-ma pe Mine in locul lor. Pentru mantuirea lor ma duc Eu la cruce.” Nu despre asta a profetit si Isaia in 53:4-5. Acesta a fost Omul Isus.
Dar ce inseamna acest lucru pentru mine si pentru tine? Inseamna ca in viata noastra nu ambitiile noastre sunt importante, ci voia lui Dumnezeu pentru noi. Cand ai acceptat mantuirea lui Dumnezeu ai acceptat si principiile de viata ale Imparatiei lui Dumnezeu. Cand ai fost mantuit ai primit totul prin Isus Cristos, dar si obligatia de a ne lupta sa traim cum a trait Cristos. Sa citim impreuna 1 Petru 4:1-2. Sa ne inarmam cu acelasi fel de gandire ca al lui Isus. Care a fost felul Lui de gandire? Ca nu traiesc cum vreau eu, ci traiesc dupa voia lui Dumnezeu. Acesta trebuie sa fie gandul meu din fiecare zi. Doamne cum doresti sa traiesc astazi inaintea Ta? Care este voia Ta pentru mine? Nu la acest lucru indeamna si apostolul Pavel in Romani 12:2? Cum vrei Tu sa fiu astazi la scoala Doamne, cum doresti sa fiu la servici, acasa, cu prietenii? Care e voia ta pentru viata mea? Exista o predare deplina a vietilor noastre in fata voii lui Dumnezeu?
Sa fii om inseamna sa devii din egoist, altruist. Egoismul este o trasatura a firii. Egoismul este in fiecare din noi, intr-o masura mai mica sau mai mare, insa nu a fost o trasatura a Omului Isus, Matei 20:26-28. Tragedia omului este egoismul. Fiecare traieste doar pentru el. Isus a venit sa ne reaminteasca ca omul creat de Dumnezeu nu isi gaseste implinirea intr-o viata in care se concentreaza doar asupra sinelui.
As dori sa fim provocati de urmatoarea intrebare: Cati sunt cei care-l lauda pe Dumnezeu pentru tu existi? Fiecare am avut oameni in viata noastra prin care Dumnezeu ne-a binecuvantat si ne-a format ca ucenici. Si ii suntem recunoascatori mereu lui Dumnezeu pentru ei. Dar cine si cati sunt cei la formarea carora contribuim noi astazi? Pe cati ii ajutam, ii incurajam in Domnul si ii crestem? Pe cati i-am ridicat cand erau cazuti si continuam sa ii incurajam sa ramana tari pe cale? Dragii mei, de cate ori ne spune Domnul in Noul Testament ca noi nu trebuie sa mai traim pentru noi, si ca nu ar trebui sa urmarim doar folosul nostru, ci si pe al altora? Cand Scriptura ne vorbeste despre daruri, ne indeamna sa le folosim in primul rand pentru altii. Frati si surori in numele Domnului Isus va cer astazi sa mai uitam de noi si de dorintele noastre sa ne mai gandim si la cei din jurul nostru. Altrusimul este cea de-a doua trasatura a omului. Sa fii om inseamna sa fii manat de altruism, nu de egoism. Este aceasta o calitate definitorie a vietii noastre?
Sa fii om inseamna sa gasesti un echilibru intre dragoste si adevar. Sa citim din epistola lui Pavel catre Efeseni 4:15. Sa va dau un exemplu. Sunt atatia parinti care sunt orbiti de dragostea pentru copiii lor. Ii vada ca fiind cei mai buni, cei mai destepti sau credinciosi, cand adevarul este ca lucrurile nu stau chiar asa. In dragoste nu mai esti credincios adevarului. Fiecare cunoastem astfel de persoane care exagereaza cu laudele la adresa copiilor lor, pentru ca le cunoastem copiii si vedem ca desi poate sunt copii buni, ei sunt departe de descrierea facuta de parintii lor. Din cauza dragostei sacrificam adevarul. Pe de o parte sunt aceia care sunt pasionati dupa dreptate. Ei au toleranta zero pentru cei din jurul lor. Pe de alta parte sunt aceia care spun ca trebuie sa fim numai dragoste si sa trecem totul cu vederea, pentru ca dragostea acopera totul,rabda totul si iarta totul. Despre unii spunem ca sunt prea duri, aspri si prea legalisti. Despre cei care nu iau atitudine si prefera sa stea muti in fata nedreptatii si a pacatului spunem ca sunt oameni slabi si ca se lasa calcati in picioare. Isus Cristos ne invata sa fim oameni echilibrati. Sa traim in echilibrul dintre dragoste si adevar. Am citit o vorba foarte inteleapta intr-o carte, care spune asa: “fii ferm in principii, dar delicat in maniere.” Cand este vorba de adevarul cuvantului lui Dumnezeu, de corectitudine, de dreptate si caracter trebuie sa avem o fermitate absoluta. Sa fim de neclintit. Insa cand vine vorba despre aplicarea adevarului trebuie sa o facem in dragoste, “spuneti adevarul in dragoste” Sa va dau un exemplu al unui astfel de echilibru. In Galateni 2 citim cum Pavel l-a mustrat pe Petru pentru ipocrizia sa, insa felul in care a facut-o l-au indemnat pe Petru sa aiba cuvinte de apreciere la adresa lui Pavel cand le sicrie fratilor in 2 Petru 3:15. Sa fii om inseamna sa ai principii clare, sanatoase si sa nu le sacrifice, iar cand trebuie sa le aplici o fac in dragoste. Cum stau lucrurile in ceea ce ne priveste pe noi?
Sa fii om inseamna sa nu ai inima impartita. . Principiul este enuntat foarte clar de Domnul Isus in Matei 6:24. Un mare psihiatru a scris intr-una dintre cartile sale ca motivul pentru care atat de multi oameni sunt nefericiti este pentru ca traiesc cu inima impartita si nu fac niciodata ceva cu toata inima. El a dat fericirii urmatoarea definitie: “A fi fericit inseamna a te darui unei idei, unei cauze sau unei persoane cu toata fiinta, fara reserve si fara regrete. Billy Graham spunea ca cea mai mare tragedie a crestinului este pocainta pe jumatate. El spunea asa: “Sunt oameni care au destula pocainta in ei ca lumea sa nu le mai ofere bucurie, dar nu au atata pocainta in ei astfel incat ei sa-si gaseasca bucuria in relatia cu Dumnezeu.”
Oamenii cu inima impartita nu sunt oameni. Scriptura vorbeste limpede despre acestia in Apocalipsa 3:15-16. Acelora care traiesc cu inima impartita le spun astazi ca sunt cei mai nefericiti dintre oameni. Ori rece, ori in clocot. Dar fii om! Fa o alegere ferma si traieste cu consecinta alegerii facute. Sa citim 1 Regi 18:21.
De aceea ni se reaminteste de Dumnezeu ca trebuie sa fim oameni. Am vazut patru trasaturi fundamentale ale omului Isus. El nu mai traieste dupa voia sa, ci dupa voia lui Dumnezeu; a biruit egoismul si este altruist; traieste intr-un echilibru intre dragoste si adevar; nu are inima impartita. Am fost creati sa fim oameni. Este timpul sa ii dam control total lui Dumnezeu asupra vietilor noastre si sa redevenim ceea ce El ne-a creat sa fim.