O viata noua in Cristos

1 Petru 2:1-3

Imi aduc aminte cu emotie de momentul nasterii fiicei mele. De frumusetea puritatii ei care ma fascina de cate ori o priveam. Aceeasi frumusete o are omul in ochii lui Dumnezeu atunci cand primeste nasterea din nou. Nevinovatia, curatia si inocenta definesc viata si constiinta omului curatit de sangele scump al lui Isus Cristos.

La fel isi aminteste probabil si apostolul Petru de cuvintele Domnului Isus adresate lui Nicodim in Ioan 3. De aceea el spune in 1 Petru 1:23 ca in cei ce au fost rascumparati prin sangele pretios al Mielului, s-a produs o nastere din nou. Aceasta este o lucrare divina care nu poate fi comparata in nici un fel cu nasterea noastra fizica. Venirea pe lume a unui copil este ceva extraordinar, insa nasterea din nou este lucrarea prin care Dumnezeu transforma ceea ce este muritor si coruptibil in ceva vesnic si incoruptibil.

Indiferent de infatisarea exterioara, educatie, starea materiala, sau inteligenta, toti oamenii vor trece prin experienta mortii fizice. Nimeni nu poate evita intalnirea cu moartea, dar pentru cei ce trec prin procesul nasterii din nou prin Cristos care este samanta nepieritoare, moartea va fi doar clipa in care ei vor pasi in eternitate.

Pentru cei ce au trecut cu adevarat prin experienta nasterii din nou este ceva normal si firesc sa dea la o parte tot ce este rau si murdar din viata lor. Daca observati, apostolul spune ca noi suntem cei ce trebuie sa facem acest lucru. Aici vine partea noastra. Dumnezeu ne-a nascut din nou din Cristos prin Cuvantul Sau cel viu, iar acum ca urmare a acestei lucrari minunate, noi luam hotararea sa dam la o parte din viata noastra tot ce este murdar.

Poate ca unii dintre voi va intrebati cum ne putem curata noi vietile singuri? Atunci eu va intreb: pe maini cum ne putem spala singuri? Cu siguranta ca nu noi savarsim actul curatarii mainilor, ci apa si sapunul, dar noi suntem cei care ne ducem mainile in contact cu apa si sapunul. La fel si inima noastra este curatita, atunci cand noi o supunem sfintirii pe care Duhul lui Dumnezeu o face.

Scriptura spune in Iacov 4:8 “curatiti-va mainile pacatosilor! Curatiti-va inimile oameni cu doua feluri de gandire!” Oare cum se asteapta Dumnezeu sa facem noi acest lucru? Nu noi suntem cei care facem curatirea, pentru ca nimic din intreaga lume nu ne poate curata de murdaria pacatului nostru cu execeptia sangelui lui Cristos. Insa intram in contact cu acest sange in momentul in care cand auzim glasul Domnului care ne indeamna sa lasam deoparte toate necuratiile, facem fara ezitare acest lucru. Pocainta este lucrarea noastra. Este partea noastra in planul lui Dumnezeu de a ne mantui.

Dumnezeu spune sa dam la o parte orice rautate. Dati la o parte orice inselaciune si ipocrizie. Oare ce inseamna aceste lucru? O sa va dau exemplul fariseilor. Ei ii puneau Domnului Isus intrebare dupa intrebare nu din dorinta de cunoastere, ci avand ca scop ascuns sa il insele si sa cada in capcana lor. Auzim tot felul de scuze ale oamenilor pentru care fac anumite lucruri. Ei stiu in sinea lor ca nu este corect ceea ce fac, ci este inselaciune, dar cu toate acestea cauta sa gaseasca pretexte si sa ofere explicatii ca sa ii convinga pe ceilalti ca nu fac nimic gresit.

Un contabil care se joaca cu cifrele si nu declara in acte sumele adevarate, da ca explicatie ca asa i-a cerut sa faca cel pentru care lucreaza. Un patron care vinde marfa la negru spune ca face acest lucru pentru ca toti fac asta si altfel nu ar reusi sa supravietuiasca. Un furnizor caruia i se da sa vanda marfa cu un pret, gaseste modalitati de a o vinde mai departe cu alt pret si baga diferenta in buzunar apoi spune ca nu a fortat pe nimeni sa cumpere marfa la pretul cerut de el, ci a fost alegerea lor de a o cumpara. Iar exemplele pot continua.

Crestinul nu este un om care spune ceva si face altceva, sau vorbeste cu dublu inteles lasand loc de interpretari. El nu cauta sa aduca prejudiciu altei persoane pentru folos propriu, ci este drept in tot ceea ce face si spune. Crestinul care a fost nascut din nou, nu ascunde niciodata nimic, deoarece el traieste ca intr-o casa de sticla, unde totul este transparent. Nu are ce sa ascunda. Daca in viata noastra exista lucruri care sunt ascunse atunci acolo exista motive de pocainta.Sa nu ne prefacem ca suntem ceea ce nu suntem si ca nu suntem ceea ce de fapt suntem.

Dati la o parte orice gelozie. Dictionarul explica acest cuvant ca fiind o stare de amaraciune, nemultumire sau tulburare la vederea succesului, castigului sau norocului altei persoane. Oare cati nu fac acest pacat fara sa ii acorde macar atentie. Poate se intampla sa simtim invidie in inima noastra fata de ceea ce are sau ceea ce este cel de langa noi. Poate ca este vorba de felul in care arata, de calitatile pe care le are, de slujba, imbracaminte, sau de masina pe care o conduce, samd.

Dati la o parte orice calomnie sau vorbire rautacioasa. Un alt pacat adesea minimalizat de crestini este pacatul vorbirii lumesti. Poate cei mai multi am reusit sa scoatem din vocabularele noastre blestemele si injuraturile, dar inca avem probleme cu mandria din noi. Aceasta de multe ori ne impinge sa spunem lucruri prin care sa ii jignim pe cei din jur, sau ii facem sa se simta inferiori noua. Sunt calomnii pe care le imbracam intr-un ambalaj frumos si le servim fara probleme celor din jur.

Aici as include si barfa sau vorbirea pe la spate care este condamnata si in alte locuri in Scriptura. Poate unul dintre cele mai urate lucruri la un crestin este sa ia parte la barfa. Sa vorbeasca de rau o alta persoana care nu e de fata, fara sa aiba curajul sa ii spun acelasi lucru si cand sta cu ea fata in fata.

Duhul Sfant ne porunceste sa dam la o parte aceste lucruri. Si ce sa facem cu ele? Ceea ce facem cu gunoiul. Il scoatem afara din viata noastra si il aruncam.

Dupa ce ne spune ce trebuie sa dam la o parte, Dumnezeu ne spune ce trebuie sa ne dorim. Scoatem ceva afara si ne umplem cu altceva. Multi crestini cad in capcana diavolului si dupa ce au fost curatiti de sangele lui Cristos, ei nu isi umplu viata de prezenta si puterea lui Dumnezeu, dand astfel posibilitatea lui satan sa se intoarca si sa puna din nou stapanire pe inimile lor. Sa citim doua pasaje din Scriptura prin care vom intelege mai bine despre ce vorbeste apostolul aici: Matei 12:43-45 si Neemia 13:4-9.

Bebelusul care a fost nascut are nevoie de laptele matern. Omul nascut din nou are nevoie de lapte duhovnicesc. Mai este un lucru important care trebuie observat aici. Nu orice fel de lapte este bun, ci doar cel curat. Doar printr-o hrana sanatoasa bebelusul isi poate dezvolta un sistem imunitar puternic prin care va face fata bolilor.

Numai prin cuvantul lui Dumnezeu cel viu, curat si nealterat, crestinul va creste spre mantuire cum spune apostolul. Copilul lui Dumnezeu nu va mai ingadui oricarei invataturi sau doctrine sa intre in viata sa si va fi foarte selectiv cu privire la ceea ce priveste si citeste.

Trebuie sa lasam cuvantul lui Dumnezeu sa ne spuna tot ceea ce Domnul vrea sa ne spuna. Sa nu ii diminuam puterea tratandu-l cu ignoranta, superficialitate sau amestecandu-l cu alte invataturi. Nu trebuie sa invatam si sa gasim bucurie doar in versetele care ne vorbesc despre binecuvantari, dar si pe cele care ne vorbesc despre suferinta. Copilul lui Dumnezeu trebuie sa spuna amin atat binecuvantarilor cat si incercarilor, atat mustrarilor cat si incurajarilor din Scriptura. Toate fac parte din planul si voia lui Dumnezeu pentru mantuirea lui.

Cresterea spirituala a crestinului vine doar dupa ce a trecut prin aceasta experienta a golirii de ceea ce este rau si umplerea de ceea ce este bun. Atunci crestinul a gustat si a vazut cat de bun este Domnul. Acelasi indemn il are pentru noi si David in Psalmul 34:8.

Daca urmariti tiparul celor care au alunecat de la credinta o sa vedeti ca este acelasi. Toti au facut-o cand au inceput sa neglijeze studierea Cuvantului. In momentul cand cercetarea scripturilor s-a indepartat de inima crestinului, timpul de rugaciune incepe sa scada, iar prezenta la inchinare ajunge sa fie o povara.

Copilul lui Dumnezeu care nu se hraneste cu lapte duhovnicesc curat devine slab si cade, dar cel ce zilnic urmeaza o dieta spirituala stricta va creste minunat spre mantuire.

Domnul sa ne ajute sa facem parte din cea de-a doua categorie cu atat mai mult cu cat vedem ca cei ce cad de pe cale sunt din ce in ce mai multi.

  

This entry was posted in Predici. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

code