Fiecare crestin trebuie sa fie un ziditor – Lectie tinuta la intalnirea pentru familii, 1 Mai 2014 Cluj Napoca

Iubitii Domnului, viata crestina nu este un experiment sau un hobby, ci o traire profunda a dragostei divine. Relatia cu Cristos nu este una pasagera si superficiala, ci este insasi esenta vietii unui om.

Citeam intr-o carte ca dupa ani si ani de cercetare, oamenii de stiinta au descoperit ca in profunzimea pamantului din desertul Sahara se afla 26 de lacuri. Si cand te gandesti cati oameni au murit si continua sa moara de foame si de sete in acel desert, doar pentru ca aceste resurse nu au fost niciodata scoase la suprafata si exploatate.

La fel sunt convins ca astazi in biserica Domnului Isus Cristos exista multe resurse, care insa nu au fost pana acum scoase la suprafata si exploatate pentru slava lui Dumnezeu. Iar voia lui Dumnezeu este ca fiecare sa ne gasim rolul unic pe care El l-a pus deoparte pentru noi in biserica Sa, 1 Corinteni 14:12.

Capitolul 12 din epistola catre Romani indeamna crestinul la o atenta evaluare a talentelor si darurilor cu care a fost inzestrati de Dumnezeu, dar mai ales la modul in care le foloseste.

Pavel incepe acest pasaj prin a ne spune sa ne asiguram mai intai de toate ca ne-am predat pe deplin lui Dumnezeu. Aceasta cerinta este obligatorie in viata oricarui om, pentru ca El nu poate chema la slujire un om care ii apartine doar pe jumatate. Jumatatile de masura nu sunt acceptate in Imparatia lui Dumnezeu. Din nefericire prea multi dintre cei ce se recomanda ca si crestini ii apartin lui Dumnezeu mai mult pe jumatate. De aceea nu reusesc sa lase in urma lor zidire si incurajare, ci descurajare si critici.. Apostolul Pavel nu le porunceste fratilor, ci face un apel catre ei sa isi aduca trupurile ca o jertfa vie, sfanta si placuta lui Dumnezeu. Tocmai pentru a sublinia ca singura slujire pe placul Domnului este cea voluntara, sincera, profunda, curata care vine din dragostea ce i-o purtam, ci nu de frica pedepsei. Sa citim cuvintele din Romani 14:19.

Ex.: Intr-o zi de duminica geroasa de iarna, un tanar se plimba pe strada in incercarea de a gasi pe cineva sa cumpere ziarele pe care le vindea. Aceasta era singura lui sursa de venit. Insa fiind duminica si pe deasupra si foarte frig, strada era pustie, iar tanarul impins de ger si oboseala se adaposteste pe unul din scaunele din spate ale unei biserici care in momentul acela se intalnise pentru serviciul de inchinare. Desi obosit si inghetat, tanarul a avut puterea sa asculte predica din acea dimineata, iar atunci cand biserica a ajuns la momentul strangerii de ajutoare, iar farfuria a trecut si prin fata baiatului, acesta rusinat a luat-o, a pus-o jos si s-a pus cu ambele picioare in ea. Atunci toti cei prezenti s-au intors si s-au uitat mirati catre baiat. Printre lacrimi, tanarul a spus: “Domnule pastor, nu am nici un ban, pentru ca astazi nu am vandut nici un ziar. Dar daca Isus a murit pentru mine asa cum ai spus, atunci cu bucurie ma daruiesc cu totul Lui si fiecaruia dintre voi. Doar atat am sa daruiesc.” Dar asta este ceea ce ne cere si Tatal.                                                                                                                                                          

Sa ne dam pe noi insine cu totul lui Dumnezeu. Acesta a fost si secretul bisericilor din Macedonia despre care Pavel vorbeste in 2 Corinteni 8:1-5. Doar pentru ca mai intai de toate s-au dat pe ei insisi cu totul Domnului, au putut in ciuda saraciei lor, sa daruiasca pentru lucrarea lui Dumnezeu un dar peste puterea lor. Slujirea Dumnezeului atotputernic nu poate fi facuta de oameni cu inima impartita si nu poate fi facuta fara sacrificiu. Este greu pentru Dumnezeu sa mai gaseasca astazi astfel de omanei si astfel de biserici, pentru ca traim intr-o lume materiala care ne-a compromis prea mult. Crestinii de azi traiesc mai mult ca sa stranga, decat sa imparta si cauta mai mult sa primeasca decat sa ofere.

Pavel continua si spune ca fara o transformarea radicala a gandirii noastre este cu neputinta sa ii putem aduce lui Dumnezeu o jertfa placuta si desavarsita asa cum El doreste. Nu orice slujire pe care o facem este atutomat placuta Domnului. El nu accepta slujirea in conditiile si termenii nostri, ci doar slujirea care este dupa planul si voia Sa, Matei 7:21-23
Cand ajungem la vs.3 suntem indemnati sa ne facem o evaluare realista si sincera a calitatilor pe care le avem. Nu putini sunt cei care au o parere mai inalta despre ei decat ar trebui. Dupa masura de credinta pe care o avem, Pavel ne spune ca fiecare ar trebui sa fim modesti in gandirea noastra. Prea des vedem paiul din ochiul fratelui cand barna din ochiul nostru este atat de mare. Ispita de a te considera mai bun, credincios sau spiritual decat ceilalti frati si surori, este foarte puternica. Ceea ce credem noi despre persoana noastra nu are insa nici o valoare. Valoarea unui om este cea pe care o are in ochii lui Dumnezeu. Si sa nu uitam ca standardele lui Dumnezeu sunt exact cele opuse standardelor lumii, Matei 20:25-28.
In vs.4-8 Pavel indeamna pe fiecare crestin sa puna in slujba lui Dumnezeu ceea ce a primit de la El. Fie ca este vorba de darul invataturii, al incurajarii, slujirii, generozitatii sau al milei, trebuie si subliniez acest lucru, “trebuie” sa le folosim cu dedicare si bucurie spre slava lui Dumnezeu si pentru slujirea aproapelui nostru. Poate ca nu ai darul invataturii, dar poate esti unul dintre oamenii care iubesc rugaciunea si au darul de a-i ridica Domnului rugaciuni inaltatoare. Poate ca nu ai darul incurajarii, dar poate ai darul de a fi un om de succes in afaceri si astfel ii poti ajuta pe cei care sunt in nevoie. Poate nu ai darul milosteniei, dar poate poti sa faci curatenie in biserica sau sa repari ceva care se strica.                                                                                                                                                                                                                     La La un moment dat un tanar care se botezase dar care a ajuns sa nu prea ii placa mersul la biserica m-a intrebat: De ce este obligatoriu sa slujesc neaparat in biserica, nu pot face asta si in afara ei? Cu siguranta ca poti, i-am raspuns. Dar pentru Biserica Sa a murit Cristos; Biserica este numita mireasa Lui si dupa Biserica Sa spune El ca se va intoarce. Biserica este institutia sfanta a lui Dumnezeu pe acest pamant. Poti si trebuie sa iti folosesti darurile in afara bisericii, dar Dumnezeu ne cere sa ne folosim calitatile in primul rand pentru zidirea Bisericii. “Sa nu parasiti strangerea voastra laolalta cum au unii obicei, ci sa continuati sa va indemnati unii pe altii la dragoste si la fapte bune.” Evrei10:24.                                                                                                                                                                                                                                

Ne luptam si ne folosim calitatile la maxim pentru a avea o diploma, o slujba, o familie, o casa. Cu atat mai mult trebuie sa facem acest lucru cand vine vorba de slujirea noastra in biserica. Nimeni nu poate sa spuna ca nu are daruri pentru ca l-ar face pe Dumnezeu mincinos. Desemenea nimeni nu poate sa spuna ca face tot ce ii sta in putinta, pentru ca marturia vietile atinse ale celor din jurul lor vor marturisi daca face acest lucru sau nu.

As mai dori sa subliniez un lucru aici. Ca sa ii slujesti lui Dumnezeu nu trebuie sa te compari cu altii. De multe ori acest lucru ne impiedica sa ne implicam mai mult, pentru ca nu credem ca o sa fim la fel de buni ca ceilalti. Dar asa cum in trupul nostru fiecare madular are o functie diferita, la fel si tu esti diferit de toti ceilalti, asa ca ai propria lucrare de facut inbiserica.                                                                                                                                                        Nu numai ca avem daruri diferite, dar putem avea si masuri diferite ale aceluiasi dar. Unul poate are cinci talanti din darul predicarii, altul poate are trei sau unu. La fel si in ceea ce priveste generozitatea, incurajarea, slujirea sau mila.                                                             Cum ar fi daca tot ce as face eu ar fi sa ma compar mereu cu alti predicatori. Si as sta sa ma gandesc ca multi dintre ei predica in biserici mult mai mari, au mai multa popularitate, predica la TV si Radio in fiecare saptamana, au aparut in reviste, au scris zeci de carti si au vorbit pe stadioane cu zeci de mii de oameni, la sute de seminarii si conferinte. Dar Dumnezeu ne-a dat fiecaruia o lucrare de facut si daruri ca sa putem face cat mai bine acea lucrare. Eu nu trebuie sa ma compar cu nimeni, trebuie doar sa dau tot ce am mai bun pentru a-mi duce la indeplinire slujba pe care am primit-o. Poate ca nu voi ajunge cel mai mare sau popular predicator, dar nu asta cere Dumnezeu de la mine. Nici Ieremia nu a avut prea mare succes ca predicator, dar a primit recunoasterea cerului pentru modul in care si-a facut slujba. Nu imi propun ca numele meu sa apara in cartile oamenilor, ci in cartea vietii lui Dumnezeu. Intotdeauna vor fi oameni mai invatati, mai intelepti, mai frumosi sau mai de succes ca mine, dar niciodata nu va mai fi cineva pe acest pamant ca mine. Pentru ca Dumnezeu ne-a creat pe fiecare pentru a fi unici. De aceea suntem indemnati sa ne folosim darurile cat mai bine cu putinta pentru ca fiecare avem lucrarea noastra pe care suntem chemati sa o facem, Galateni 6:4-5.
Domnul Isus spune In Ioan 14:27 ca ofera ucenicilor sai pacea sa. O pace pe care lumea aceasta nu o cunoaste si nu o poate oferi. Apoi spune in Matei 5:9 “ferice de cei impaciuitori caci ei vor fi numiti fii ai lui Dumnezeu. Dar dupa ce am primit pacea divina, Cristos ne cheama sa aducem aceasta pacea in biserica, ca astfel impreuna sa fim ziditi impreuna in credinta. Sunt unii carora parca le place sa aduca mai degraba critica si galceava in biserica in loc de pace si incurajare. Dar fiecare vom raspunde pentru aceste lucruri.
Citeam despre un sportiv care s-a pregatit din greu ani de zile, in fiecare zi pentru a castiga medalia de aur la olimpiada. Cand a ajuns in sfarsit la olimpiada, in fata cursei vietii sale, nu a reusit sa obtina nici o medalie. Nici macar una de argint sau de bronz. Ajuns acasa, marturisea ca vorbea cu mama lui si cu lacrimi in ochi ii spunea ca desi a dat tot ce a avut mai bun, nu a reusit sa castige. Mama sa i-a spus atunci ceva ce a marturisit ca nu va uita niciodata: “Sa dai tot ce ai mai bun este uneori mai important decat sa fii cel mai bun.”                                                                                                                                                          

De fiecare data cand Pavel vorbeste despre un dar, el spune sa il folosim, vs.6-8. Daca tu nu iti folosesti darul, atunci altcineva va trebui sa faca si partea ta, desi poate nu are darul tau, sau chiar daca il are, poate ca are mai putini talanti decat tine. Nimeni nu va putea sa faca acea lucrare la fel de bine ca tine, iar cand cineva trebuie sa faca si partea ta, el nu se va putea concentra sa dea suta la suta ca sa isi puna in practica darul lui. Un om nu poate sa fie in biserica si predicator si diacon si episcop si evanghelist, si conducator de cantece, sa fie si cel ce incurajeaza si cel ce daruieste cel mai mult si sa le faca pe toate foarte bine. Cand cineva ajunge sa faca in biserica lucrarile pe care altii ar trebui sa le faca, in timp acest lucru va duce la descurajarea si epuizarea acelui crestin. De aceea este atat de important ca fiecare crestin sa faca slujba care i-a fost incredintata de Domnul. Acest lucru va aduce binecuvantarea intregii biserici asa cum apostolul spune in 2 Corinteni 13:11.                      

Care este lucrarea ta in biserica unde Domnul te-a chemat sa slujesti? Ce faci tu ca sa il zidesti pe fratele si pe sora ta in credinta? Te indemn sa nu intarzii sa dai raspuns la aceasta intrebare. Daca din viata ta lipseste slujirea in biserica si preocuparea de a zidi pe fratelui tau in credinta atunci exista semne clare ca Dumnezeu nu are drept deplin asupra inimii tale. Sunt semne ca diavolul este inca actionar in inima ta. Sunt semne care ne fac sa ne intrebam daca nu cumva suntem dintre cei descrisi de Domnul in Matei 7:21-23.
Biserica este mireasa lui Cristos si are misiunea de a-l slavi si a-l prezenta intregii lumi pe mirele ei. Pentru ca biserica lui Cristos sa isi duca la bun sfarsit misiunea care i-a fost incredintata de Dumnezeu Tatal, fiecare crestin trebuie sa isi aduca contributia printr-o slujire pasionala si plina de credinta si dragoste la zidirea templului sfant al lui Dumnezeu. 
Nu putem sa fim tot ceea ce ne dorim sa fim, dar putem sa fim ceea ce Dumnezeu ne-a chemat sa fim. In ceruri Domnul nu ne va compara cu altii, ci ne va judeca dupa potentialul pe care l-am avut si cum l-am folosit in fata oportunitatilor pe care El ni le-a dat, 1 Corinteni 12:19. Amin!
This entry was posted in Predici. Bookmark the permalink.

One Response to Fiecare crestin trebuie sa fie un ziditor – Lectie tinuta la intalnirea pentru familii, 1 Mai 2014 Cluj Napoca

  1. Ted Knight says:

    A much better sermon than I would have presented!! My God bless you brother, I love you.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

code