Psalmul 63:1-8
Cred ca fiecare suntem de acord ca o data cu avansarea in varsta apar diverse schimbari in viata noastra. Intrebarile sunt treptat inlocuite cu raspunsuri. Memoria noastra incepe sa devina selectiva si tindem sa uitam lucrurile pe care nu le consideram importante. Copilul lui Dumnezeu odata cu trecerea timpului dezvolta o sete din ce in ce mai mare dupa cuvantul Domnului, iar sufletul sau tanjeste din ce in ce mai tare dupa intalnirea cu Mantuitorul sau. Este o trecere continua de la credinta in ceea ce se vede la ceea ce nu se vede; de la ceea ce este pamantesc la ceea ce este ceresc. Cu cat se trece mai mult omul de dinafara, cu atat se innoieste omul de dinauntru, 2 Corinteni 4:16-18.
O viata traita cu Cristos, umbland in Duhul lui Dumnezeu va aduce crestinului o permanenta innoire, improspatare si inviorare launtrica. Aceasta mi-as dori sa fie imaginea pe care Dumnezeu o vede in fiecare dintre copiii Sau astazi. Dar gaseste inima noastra placere in aceleasi lucruri in care isi gasea placerea inima lui David?
Citim in Fapte 13:22 ca despre David, Dumnezeu a spus ca este un om dupa inima Sa. Citind cuvintele minunate din psalmi putem intelege ca onoarea pe care David a primit-o a fost intemeiata. Si cu totii stim ca viata lui David a fost departe de a fi una perfecta. Minciuna, adulterul si crima sunt doar cateva dintre pacatele vietii sale. Dar pe cat de mari au fost pacatele lui pe atat de mare a fost si pocainta sa. Iar cuvintele din acest pasaj de Scriptura reflecta dragostea sincera si recunostinta pe care David o poarta Dumnezeului Sau. Atunci cand inima ta este sub stapanirea suprema a Duhului Sfant, inima ta va canta din dragoste Tatalui ceresc, iar relatia ta cu El va fi o continua poezie. Despre asta vorbeste cartea Psalmilor, despre cantece si poezie de lauda inaltate Tatalui.