Filipeni 1:21-24
In aceasta luma condusa de materialism, in care banul a ajuns sa intunece chiar si mintile celor drepti, apostolul Pavel ne cheama sa meditam din nou asupra lucrurilor care au cu adevarat valoare dincolo de aceasta existenta temporara pe pamant, Filipeni 1:9-11, 3:3.
Când Pavel a scris filipenilor, acestia se gaseau intr-o stare de apasare, plini de frică si îngrijorări. Multi se întrebau dacă nu cumva credinta era o cauză pierduta. Exemplul si eroul lor in credinta, Pavel, se afla la închisoare cu amenintarea mortii atârnând deasupra capului său tot timpul. In aceste imprejurari Pavel scrie poate cea mai pozitivă si plina de sperantă epistola din Noul Testament. Scrisoarea abundă cu cuvinte precum: multumire, bucurie si speranta. Versetul care cred ca defineste cel mai bine intreaga epistola este Filipeni 1:21, „Căci pentru mine a trăi este Cristos şi a muri este un câştig”. Aceasta este o convingere si o nadejde extraordinara care pentru cei mai multi dintre oamenii zilelor noastre pare imposibil de inteles.
Când citim despre viata si lucrarea lui Pavel, cuvintele acestui verset îi descriu cu adevărat scopul vietii si inima. Pavel s-a concentrat pe voia lui Dumnezeu si nu a lăsat ca altceva să îi distragă atentia. Crestini fiind, cu totii ne luptăm să trăim pentru Cristos. Poate că ne împiedicăm în mod repetat, dar acel simt al scopului care ne este dat de mesajul evangheliei impreuna cu trăirea ei face ca fiecare zi să merite să fie trăită. Cu cât trăiesti mai mult pentru Cristos, cu atât mai mari sunt binecuvântările, pacea si bucuria pe care le experimentezi. Cred ca cel ce se numeste crestin dar este adesea cuprins de amărăciune si tristete, ar trebui să reflecte atent asupra credintei si convingerilor sale.
Da, sunt timpuri în care suferinta si tristetea pot fi coplesitoare. Totusi, dacă viata noastra este marcată adesea de deznădejde, atunci ar trebui să vizitam din nou Evanghelia ca să reflectam la scopul ei. Cunoscând nădejdea Evangheliei, Pavel a putut să spună cuvintele din Filipeni 3:7-9.
Această convingere pare a fi din ce in ce mai rară azi în biserică, când ar trebui să fie ceva obisnuit si normal. Poate că avem o problemă cu a doua parte a versetului Filipeni 1:21. Pavel spune „a muri este un câstig”. Poate fi acest lucru adevărat? Sa gasesti biruintă în moarte? Pavel a ajuns sa vada cu adevărat moartea ca pe o răsplată. Cu toate că nădejdea mea este în ceruri, să spun că astept eliberarea din aceasta viata, este dificil. Am atât de multe binecuvântări aici. Am oameni pe care îi iubesc, am familie, prieteni, o casă frumoasă si o slujbă bună pentru care am muncit din greu. Mă tem că binecuvântările noastre ne fac să ne temem de moarte, în loc să o vedem ca pe o plecare spre casa. Nu mă întelegeti gresit. Pavel nu era deprimat cu privire la viata lui, ci doar a văzut si a inteles marele scop al vietii de credintă. Pavel a avut multi prieteni despre care a vorbit atât de frumos si cu care îsi dorea să fie atunci când era departe de ei. Cu siguranta Pavel a iubit viata aici pe pământ. Dar, oricât de plină de slavă poate să fie viata aici, el a fost convins pe deplin că aceasta paleste inaintea frumusetii cerului.
Mai mult decât atât, cred că Pavel a putut să spună „a muri este un câstig” deoarece el deja murise fata de lumea aceasta si doar astepta ziua în care să fie cu Dumnezeu. Pavel a murit în apa în care Anania l-a cufundat spre spălarea păcatelor sale – Fapte 22:16. Mai târziu, Pavel a spus crestinilor din Roma: „Noi deci, prin botezul în moartea Lui, am fost îngropaţi împreună cu El, pentru ca, după cum Cristos a înviat din morţi, prin slava Tatălui, tot aşa şi noi să trăim o viaţă nouă” – Romani 6:4
Poate că motivul pentru care atât de multi crestini se tem de moarte, se datorează faptului că ei nu au murit in ziua botezului lor. Viata cu Cristos trebuie să fie o schimbare generală a tot ceea ce înseamnă existenta noastră. Murim aici în această lume pentru a trai impreuna cu Dumnezeu in ceruri, Filipeni 3:20-21.
Care este nădejdea ta? Cred ca toti ne dorim cerul atunci când viata aceasta se va sfârsi. Totusi, cerurile nu reprezintă barca de salvare în care sărim când croaziera vietii acesteia se termină. Cerul este ceea ce trebuie sa iti doresti mai presus de orice. Cerul nu este premiul de consolare, ci biruinta pentru care luptăm în fiecare zi cu increderea neclintita ca indiferent de circumstantele grele in care ma voi afla, Dumnezeul meu este in control, Filipeni 4:19-20. Amin!