Matei 20:1-16
Pilda Domnului Isus redata in acest pasaj de scriptura de evanghelistul Matei este menita sa produca un impact puternic asupra tuturor slujitorilor lui Dumnezeu.
Citim cum proprietarul unei vii, iese dis de dimineata in piata, pentru a gasi oameni dispusi sa munceasca pentru el. Dupa negocieri se intelege cu acestia sa ii plateasca pe fiecare cu un denar pentru ziua de munca. Fiind totusi foarte mult de munca si lucratorii putini, proprietarul viei hotaraste sa cheme si alti muncitori la diferite ore din zi, promitandu-le ca le va plati cat considera el ca este drept.
Sunt foarte multe lectii pe care le primim de la Domnul Isus din aceasta pilda. Sunt lucruri care ne dau incurajare si ne motiveaza, dar sunt si lucruri care ne cheama la cercetarea relatiei pe care o avem cu Stapanul nostru.
1. Exista o diferenta intre primii muncitori cu care stapanul a trebuit sa negocieze pentru munca lor si ceilalti cu care nu a facut nici o intelegere, cu exceptia promisiunii ca vor fi recompensati dupa cum considera el.
2. Stapanul viei nu ii alege pe cei ce doreste sa ii munceasca via, ci ii cheama pe toti pe care ii gaseste in piata.
3. Toti cei chemati sa lucreze au acceptat, avand incredere in buna ca voi rasplatiti pentru osteneala lor.
Legea lui Moise spunea clar in Deuteronom 24:14-15 ca fiecare om trebuia platit la sfarsitul unei zile de munca, iar in vremurile acelea legea lui Dumnezeu era respectata si temuta.
4. Spre surprinderea tuturor, inclusiv a noastra, cei ce sunt rasplatiti mai intai sunt ultimii chemati la munca, iar primii chemati sunt platiti la urma.
5. Rasplata stapanului este aceeasi pentru toti, indiferent de momentul cand au fost chemati la munca.
6. In ultimul rand observam atitudinea de invidie si gelozie a celor ce muncisera toata ziua si dusesera greul, fata de cei ce lucrasera doar cateva ceasuri.
Pilda Domnului Isus nu a fost pentru cei din lume, pentru cei ce erau departe de adevarul Evangheliei, ci a fost adresata exclusiv ucenicilor, celor chemati de El. Si a venit ca urmare a intrebarii lui Petru din Matei 19:27, “Iata, noi am lasat totul si te-am urmat. Noi ce vom avea?”
Niciodata cuvintele Domnului Isus nu au fost intamplatoare. Ele erau menite sa raspunda si sa dea o lectie ucenicilor. Ele sunt menite sa ne dea o lectie si noua. Cristos ii asigura pe apostoli si ne asigura si pe noi, ca toti aceia care vor sacrifica pentru El, case, bani, si chiar familii daca este nevoie, atunci vor primi insutit pe pamantul acesta si cel mai important, viata vesnica.
Dar deasemenea un lucru ce trebuie subliniat sunt ultimele cuvinte ale Domnului inainte de a le da aceasta pilda “Multi din cei dintai vor fi cei din urma, iar cei din urma vor fi cei dintai.”
Ce vrea sa spuna Domnul Isus prin aceste cuvinte? Care este lectia pe care trebuie sa o primim de aici?
“Ca preocuparea noastra nu trebuie sa fie la ceea ce o sa primim. Prezenta in Imparatia lui Dumnezeu nu se face in functie de orele pontate in lucrare. Am muncit atatea ore, am facut atatea lucrari, atunci trebuie sa fiu rasplatit cu atata. Daca aceasta este atitudinea in slujire, atunci oricat de mare va fi osteneala pentru Domnul, in ochii Sai voi fi cel din urma. Poate in ochii oamenilor voi fi cel dintai, dar nu ceea ce suntem in ochii oamenilor este important, ci ceea ce suntem in ochii lui Dumnezeu. Pacat ca multi crestini cauta azi slava oamenilor mai mult decat slava lui Dumnezeu.
Atitudinea cu care slujim, spiritul pe care il avem cand facem ceva pentru Domnul si aproapele nostru va face diferenta in primirea rasplatii. Acesta este motivul pentru care Domnul Isus le-a dat ucenicilor aceasta pilda. Acesta este motivul pentru care si noi o avem astazi in cartea sfanta. Cuvintele Domnului Isus sunt un avertisment cu privire la atitudinea cu care slujim.
Invatatura Domnului o vedem atat de clar astazi in lumea in care traim, in orice domeniu al vietii si din pacate si in multe biserici.
Exista doua categorii de oameni:
Cei care muncesc, doar ca sa fie recompensati asa cum au fost primii chemati la munca in vie, care au fost dispusi sa lucreze doar in anumite conditii, a primirii unui denar pe zi. Pentru ei munca era doar mijlocul prin care vor primi ceea ce isi doreau. Asa sunt multi crestini azi, intersati doar de rasplata ce o vor primi in urma muncii lor si pentru care slujirea Domnului nu este o bucurie sau o onoare, ci mai mult o povara. Aceasta am vazut ca a fost si atitudinea lui Petru, dar si a celorlalti apostoli care cand aveau ocazia nu ezitau sa-l intrebe pe Domnul care va fi cel mai mare dintre ei. Doar mai tarziu prin intelepciunea Duhului Sfant, apostolii au inteles insemnatatea cuvintelor Mantuitorului.
Pe de alta parte sunt cei ce muncesc si slujesc, fara sa se gandeasca in primul rand la rasplata. Lucratorii chemati la munca pe parcursul zilei nu au fost interesati de cat vor primi pentru munca lor. Ei depindeau intru totul de generozitatea stapanului viei. Pentru munca lor nu au existat negocieri, Ei nu au vrut sa auda decat, “va voi da ceea ce este drept.”
O astfel de slujire asteapta Dumnezeu de la noi. Cel ce iubeste pe Domnul, nu ii va sluji doar pentru rasplata. El stie ca va primi din partea Stapanului Sau ceea ce este drept si asta este de ajuns pentru el. Dragostea nu cauta rasplata. Dragostea te motiveaza sa faci un lucru fara sa te astepti sa primesti ceva inapoi. Daca il iubim pe Cristos stim ca eternitatea in prezenta lui Dumnezeu este cel mai mare dar.
Un singur lucru trebuie sa ne fie foarte clar dragii mei. Tot ce primim de la Dumnezeu, de la sanatate, protectie, un acoperis deasupra capului, haina ce o purtam, hrana ce o mancam, slujbe, prieteni, familie si mai ales mantuirea, nu le meritam si nu ni se cuvin. Toate aceste lucruri le avem datorita bunatatii si dragostei extraordinare si de neinteles pentru noi pe care Creatorul nostru ne-o poarta.
Dumnezeu nu ne datoreaza nimic, iar tot ceea ce primim de la El nu este plata pentru lucrurile bune pe care credem noi ca le facem. Totul este un dar.
Acesta este Dumnezeul pe care fiecare om din acest oras are nevoie sa-l cunoasca. Haideti sa fim noi un dar de la Dumnezeu pentru ei, facandu-le cunoscuta dragostea Domnului.