2 Regi 22, 23
Astazi se incearca tot felul de metode de evanghelizare si se piarde din vedere ca simpla strigare a cuvantului lui Dumnezeu are puterea sa trezeasca pe cel pacatos din somnul mortii.
Atunci cand cineva doarme, noi il trezim folosind cuvantul, la fel Dumnezeu lucreaza prin cuvantul Sau pentru a trezi omul din somnul pacatului, al nepasarii si ignorantei. Dumnezeu striga oamenilor astazi prin cuvantul Sau sa se trezeasca.
Este trist cand copilul lui Dumnezeu ajunge sa se indoiasca de puterea mantuitoare a Cuvantului divin.
Apostolul Pavel spune in Romani 1:16 ca “evanghelia este puterea lui Dumnezeu pentru mantuirea fiecarui om.” Biblia este oglinda sufletului si reflexia inimii prin care fiecare om se poate vedea cu adevarat asa cum este inaintea lui Dumnezeu. Nu este de mirare goliciunea oamenilor care stau departe de Cuvantul Domnului.
Am auzit crestini marturisind ca ei nu citesc biblia acasa si ma gandesc la infometarea la care acestia isi supun sufletul. Altii recunosc ca timpul pe care il petrec in rugaciune se rezuma la cateva minute pe zi. Atunci apare intrebarea: Cum poate un om sa fie aproape de Dumnezeu, sa cunoasca caile Sale si sa traiasca dupa voia Lui, daca zi de zi se lipseste de cele mai importante cai de comunicare cu El, rugaciunea si cercetarea scripturilor?
Dar sa revenim la pasajul de scriptura din 2 Regi. Citim cum in timpul domniei imparatului Iosia, cand s-au redeschis usile Templului lui Dumnezeu si casa Domnului a fost curatata, ceva ce fusese pierdut cu mult timp in urma a fost regasit. Cartea Domnului, sfintele scripturi, legea lui Dumnezeu a fost gasita, apoi dusa si citita inaintea imparatului. La auzirea cuvintelor lui Dumnezeu, inima imparatului a fost strapunsa si intreaga lui fiinta s-a cutremurat din temelii, ajungand sa isi rupa hainele de pe el de durere. Simpla citire a cuvantului a produs aceasta reactie a imparatului si odata cu ea intoarcerea intregului popor la pocainta.
Sinceritatea inimii sale si pocainta lui Iosia nu pot fi puse nici o clipa la indoiala cand vedem reactia lui din cap. 23. Iosia este regale care a facut o serie intreaga de reforme spirituale si schimbari drastice in relatia poporului Israel cu Dumnezeu. El a inceput cu cel mai important lucru, cu citirea Cuvantului lui Dumnezeu intregului popor; apoi impreuna cu tot poporul a facut legamant inaintea lui Dumnezeu ca din acel moment vor respecta cu sfintenie poruncile Lui, a scos din templul Domnului toate altarele si uneltele de inchinare la Baal si Astarteea si le-a dat foc; a izgonit sau a ucis pe toti preotii idolilor falsi; si dupa foarte multa vreme a reluat obiceiul tinerii sarbatorii trecerii ca amintire a scaparii poporului Israel din robia egipteana.
Vs. 25 depune marturie despre intoarcerea lui Iosia “Înainte de Iosia, n-a fost niciun împărat care să se întoarcă la Domnul, ca el, din toată inima, din tot sufletul şi din toată puterea lui, întocmai după toată Legea lui Moise; şi chiar după el, n-a fost niciunul ca el.”
Aceasta este reactia pe care o produce cuvantul Domnului intr-o inima sincera care desi nu stie, cauta adevarul. Totul se transforma, de la gandire, la simtire si pana la traire. Iar aceasta relatare a scripturii ma duce cu gandul la cum si azi atatia copii ai Domnului au lasat sa treaca timpul si sa se puna praful peste cartea sfanta, fara ca ei sa o deschida; la cum au inceput fara ca macar sa realizeze sa ridice tot felul de idoli in viata lor, de la bani, la slujbe, la familii, hobbyuri si tot felul de alte lucruri; sau sa uite sa tina sarbatoarea de aducere aminte a Celui ce le-a adus eliberarea din sclavia pacatului.
Puterea cuvantului lui Dumnezeu a transformat de-a lungul timpului vietile si destinele a milioane de oameni. Sunt eu unul dintre oamenii transformati de puterea Evangheliei, prin care Dumnezeu o sa aduca la pocainta pe altii?
Sa ne gandim cu mare atentie daca Biblia a fost si este pentru noi, ceea ce Domnul spune ca ar trebui sa fie cu adevarat, in Ieremia 23:29 „Nu este cuvântul Meu ca un foc, zice Domnul, şi ca un ciocan care sfărâmă stânca?” Am simtit vreodata cand am citit cuvantul lui Dumnezeu acest foc care produce durere in suflet sau am simtit aceasta putere a cuvantului care sfarama inima? Daca Evanghelia nu a avut niciodata acest efect asupra cuiva atunci trebuie sa isi puna serioase semne de intrebare despre pocainta sa.
Un alt lucru demn de luat in seama sunt cuvintele Domnului Isus din Ioan 12:49 „Căci Eu n-am vorbit de la Mine însumi, ci Tatăl, care M-a trimis, El însuşi Mi-a poruncit ce trebuie să spun şi cum trebuie să vorbesc.”
Ce trebuie sa spun si cum trebuie sa vorbesc sunt doua lucruri pe care fiecare crestin trebuie sa le cunoasca astazi. „Acum, fiul omului, te-am pus străjer peste casa lui Israel. Tu trebuie să asculţi cuvântul care iese din gura Mea şi să-i înştiinţezi din partea Mea.” Ezechiel 33:7
Trei lucruri trebuie sa contina mesajul pe care noi il facem cunoscut oamenilor: Pacatul mare din viata lor; Judecata lui Dumnezeu; Mantuirea prin jertfa lui Isus Cristos. Nu sunt oare aceste trei lucruri continute si in mesajul apostolului Pavel din Romani 6:23? „Fiindcă plata păcatului este moartea, dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţa veşnică în Isus Cristos, Domnul nostru.”
Ca un om sa doreasca sa se pocaiasca, trebuie sa recunoasca ca este pacatos, sa realizeze ca din nou si din nou a calcat in picioare voia lui Dumnezeu si ca pentru asta el merita pedeapsa. Ca nu poate prin faptele lui sa stearga tot trecutul sau pacatos si ca daca trece cu pacatul sau in vesnicie atunci va fi pierdut pentru totdeauna.
Fiecare om trebuie sa inteleaga ca aici si acum trebuie sa ia hotararea care le va schimba destinul vesnic. Sa inteleaga ca dreptatea lui Dumnezeu trebuie sa aiba loc si ca nimeni nu doreste sa se infatiseze in fata judecatii lui Dumnezeu cu vina pacatului asupra sa.
Sa le facem cunoscuta singura cale de mantuire posibilia omului, care este Isus Cristos „Isus i-a zis: Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.” De mesajul pe care noi il facem cunoscut azi depinde mantuirea multora. Sa nu stim ce trebuie sa spunem si cum trebuie sa spunem poate condamna sufletele oamenilor. De aceea trebuie sa avem cunostinta scripturilor si intelepciunea pe care Duhul o da.
Cand temnicerul a intrebat si citim despre asta in Fapte 16:30, „ce trebuie sa fac ca sa fiu mantuit?”, Pavel a trebuit sa aiba atat cunostinta scripturilor cat si intelepciunea Duhului Sfant de a-i face cunoscut temnicerului calea spre mantuire, vs.31-34. Cand cei trei mii au intrebat pe Petru ce trebuie sa faca ca sa fie mantuiti, Petru a trebuit sa aiba cunostinta adevarului si puterea Duhului pentru a sti cum sa le spuna. Filip si etiopianul este un alt caz, iar exemplele pot continua. Cat timp omul lui Dumnezeu face cunoscut mesajul divin, vor fi oameni care atinsi de puterea Cuvantului vor intreba ce trebuie sa faca ca sa fie mantuiti.
Cand fac cunoscut mesajul impacarii cu Dumnezeu nu pot face asta cu neglijenta, nepasare sau frica. Pentru ca in functie de modul in care facem cunoscut mesajul lui Dumnezeu, un suflet poate fi mantuit sau pierdut. Nu vrem sa ne jucam sau sa fim neglijenti atunci cand este vorba de mantuirea cuiva. Un lucru insa trebuie sa fie limpede. Daca Evanghelia nu ti-a zdruncinat din temelii tie intreaga existenta atunci e greu de crezut ca o vei face cunoscuta intr-un astfel de mod prin care sa zdruncine existenta altei persoane. Vorbele sunt o expresie a inimilor noastre, asa ca daca inima nu este aprinsa de focul Duhului Sfant, nici vorbele noastre nu vor fi. Este inima mea aprinsa de dragoste pentru Dumnezeu si pentru cei pierduti, ca sa pot prin mesajul Evangheliei pe care il fac cunoscut sa ii aprind pe altii?
Dragostea lui Dumnezeu sa stapaneasca in fiecare inima si focul Duhului Sfant sa ne insufleteasca pe toti!