Matei 13:44
Domnul Isus reuseste ca printr-un singur verset sa ne dea o pilda, care desi este cea mai scurta a Sa, totusi prezinta adevarari spirituale profunde. In aceasta povestire este vorba de un om care in mod accidental gaseste o comoara ascunsa intr-un ogor, o descoperire unica in viata lui. Iar Domnul Isus ni-l prezinta pe acest om ca fiind unul dintre putinii care stiu care sunt adevaratele comori ale vietii, care recunosc ceva de valoare cand o vad si sunt dispusi sa faca orice pentru a o avea.
Intamplarea gasirii unei comori ingropate in pamant, nu era una senzationala in timpul Domnului Isus. Pe vremea aceea erau putine locuri unde cineva putea sa isi depoziteze in siguranta banii sau diverse bunuri de valoare, asa ca adesea locul ales pentru ascunderea lor era chiar in pamant. Daca ne aducem aminte si in pilda talantilor, omul care a primit de la stapanaul sau un talant a mers si l-a ingropat in pamant, dorind astfel sa il puna intr-un loc sigur. In pilda aceasta regasim un om care a gasit aceasta comoara extraordinara ingropata in pamant si plin de bucurie hotaraste ca pentru a intra in posesia ei, trebuie sa vinda tot ceea ce are si apoi sa cumpere acel pamant pentru ca odata cu el sa intre si in posesia comorii.
Pentru unii oameni pilda aceasta are o problema de moralitate. Oare a fost cinstit ceea ce a facut omul acesta? Sa gaseasca o comoara, dupa care sa o ascunda si sa cumpere pamantul fara sa ii spuna stapanului ogorului ceea ce se ascunde in el?
Pentru a raspunde la aceasta intrebare o sa fac o paralela cu traditia legii iudaice care in vremea respectiva spunea ca orice lucru gasit, indiferent ca era vorba de bani sau alte bunuri, intrau in posesia celui ce le gasea. Asa ca in acest caz comoara apartinea deja de drept barbatului care o gasise.
Deasemenea in intelegerea acestei pilde nu trebuie sa mergem cu interpretarea ei mai departe decat este cazul. Obiectivul principal al acestei pilde il reprezinta disponibilitatea omului de a vinde tot ceea ce are pentru a intra in posesia acestei comori deosebite, la fel cum omul ar trebui sa fie dispus sa renunte la tot pentru a primi intrarea in imparatia lui Dumnezeu.
Este extraordinar cum putem invata trei lectii deosebit de importante din aceasta pilda, desi are un singur verset.
1. Importanta comorii
Domnul Isus ne spune ca Imparatia Cerurilor este cea mai deosebita comoara, a carei valoare intrece orice alt lucru care exista si nici un efort nu este prea mare pentru a o avea. Din pacate atat de putini oameni cred cu adevarat cu toata inima lor ca Imparatia lui Dumnezeu este o comoara nepretuita. Multi oameni marturisesc ca sunt in cautarea acestei comori de mare pret, a imparatiei Cerurilor, realizand ca aceasta ofera ceva ce ei nu au. Acel ceva deosebit este pacea si speranta pe care oamenii o gasesc in momentele de incercare, boala, suferinta si mai ales cand ajung sa se afle fata in fata cu moartea.
2. Necesitatea sacrificiului
In momentul in care omul gaseste comoara, imediat este dispus sa sacrifice tot ceea ce are pentru a intra in posesia ei. Nu a stat sa se gandeasca, sa isi faca calcule sau se se consulte cu altcineva. Nu a fost deloc o hotarare grea de luat. Din momentul in care a vazut comoara omul a stiut ca merita orice sacrificiu pentru a o avea si a dat totul pentru aceasta.
Astazi crestinismul este trait mai mult cu mintea decat cu inima. Crestinii isi fac prea multe calcule, socoteli si ganduri, cand Domnul cauta doar raspunsul inimii lor. “Acolo unde este comoara ta, acolo este si inima ta” ne spune Domnul. Comoara Imparatiei Cerurilor cere sacrificiu. Ea nu este un lucru de apucat, comun si fara stralucire asa cum din pacate o facem uneori sa para prin dezinteresul nostru.
3. Marimea bucuriei
Lucrul deosebit care iese in evidenta este bucuria celui ce gaseste comoara. Bucuria lui are un rol extrem de important in alegerea lui de a vinde tot ceea ce are pentru a cumpara ogorul in care era ascunsa comoara. Bucuria il face sa nu aiba nici un regret in ceea ce priveste pierderea averii sale si sa nu se planga nici o secunda de alegerea facuta. A dat nespus de mult pentru acel ogor, dar a primit cu mult mai mult inapoi.
Aceasta este bucuria pe care orice om trebuie sa o simta atunci cand isi preda viata in mainile lui Dumnezeu. Omul cu adevarat convertit nu vede ca o pierdere alegerea facuta si ceea ce a avut in trecut. Isi da viata din trecut pe una cu mult mai buna in viitor, Filipeni 3:7-8. Aceste cuvinte ale apostolului Pavel dau dovada bucuriei si increderii sale neclintite. Desi a pierdut totul pentru Cristos, Pavel cand a gasit comoara Imparatiei Cerurilor, niciodata nu a mai privit inapoi si nu a regretat hotararea luata de a-l urma pe Mantuitorul Sau.
Epistola catre biserica din Filipi este dovada suprema a bucuriei lui Pavel in ciuda suferintei pe care o traia si al sacrificiului facut pentru Cristos. Desi aflat in inchisoare Pavel gaseste in mod incredibil atatea motive de bucurie. Intrarea in Imparatia Cerurilor umbreste orice alta realizare a omului pe acest pamant.