Matei 13:24-30, 36-42
Adesea Domnul Isus le vorbea ucenicilor in pilde cu scopul de a le face cunoscut numai lor planul maret al lui Dumnezeu cu privire la om. Astfel ceilalti oameni carora nu le erau adresate aceste invataturi, dar care auzeau totusi cuvintele Domnului, sa nu poata intelege sensul lor.
In acest pasaj de scriptura Domnul Isus vorbeste despre un fermier, un agricultor care si-a pregatit ogorul corespunzator, iar la timpul potrivit l-a semanat cu samanta buna. Dupa toata munca depusa de acesta, dusmanul sau a venit noaptea si a semanat neghina printre samanta buna de grau plantata initial. Nimeni nu a observat acest lucru la inceput, iar in momentul in care raul a iesit la suprafata nu mai era nimic de facut cu exceptia asteptarii momentului cand recolta urma sa fie secerata.
Graul era una din plantele cel mai frecvent cultivate in vremea aceea, dar pe langa grau erau si alte plnate care semanau foarte mult cu aceasta dar care nu aveau nimic in comun cu ea. Neghina era imitatia folosita de vrajmas pentru a duce in eroare cultivatorul. La fel cum astazi avem imitatii pentru orice lucru, la fel a fost si in acest caz. In momentul in care insa graul a crescut si si-a aratat roada, neghina a putut fi usor observata. Rodul este cel ce arata autenticitatea unui lucru sau a unui om, despre acest lucru Domnul vorbind si in Matei 7:18-21. In momentul in care graul a crescut, neghina a crescut deasemenea impreuna cu el si orice incercare de a o scoate, aducea riscul smulgerii graului impreuna cu ea.
Tot Domnul Isus este Cel care explica aceasta pilda. Astfel, ogorul reprezinta lumea; agricultorul care planteaza samanta buna este chiar Domnul; cel ce seamana neghina este diavolul; samanata buna sunt fii imparatiei; samanta rea sunt fii celui rau; seceratorii sunt ingerii; secerisul este sfarsitul lumii.
Intrebarea care se pune este cum trebuie sa interpretam afirmatia agricultorului, care atunci cand I se spune ca neghina s-a amestecat cu graul el spune: “Lasati-le pe amandoua sa creasca impreuna pana la seceris.” Oare ce inseamna asta? Ca nu trebuie sa existe disciplinare in biserica? Daca ar fi astfel atunci Domnul Isus s-ar contrazice intrucat el insusi vorbeste despre necesitatea existentei disciplinei in biserica si a mustrarii la nevoie a celor ce traiesc in pacat, Matei 18:15-17. Sau cu inavatatura apostolului Pavel din 1 Corinteni 5. Atunci cu siguranta intelesul cuvintelor sale trebuie sa fie altul.
1. In primul rand ele ne fac sa fim constienti de existenta raului.
Atat de multe lucruri asemenea neghinei exista astazi in lume, imitatii a ceea ce este bun cu scopul de a duce la ratacire, suferinta si dezamagire pe oameni. Lumea nu este un ogor perfect, ci acolo unde este binele, va fi si raul. La fel este si in cazul bisericilor sau a familiilor crestine. Oriunde privim putem vedea si neghina si desi este o problema grea, totusi Domnul ne invata ca aceasta este o caracteristica a vietii pe pamant si va continua sa fie pana la sfarsit.
2. In al doilea rand invatam ca nu ne este dat noua sa judecam.
Unul dintre lucrurile care ies in evidenta cel mai bine din aceasta pilda este asemanarea foarte mare dintre grau si neghina a.i. era aproape imposibil sa se faca diferenta intre ele. Aceasta pilda vine in completarea afirmatiei Domnului Isus din Matei 7:1 “Nu judeca, ca sa nu fii judecat.” Ne face foarte clar faptul ca omul nu are capacitatea sau dreptul de a judeca intre ceea ce este bine si ceea ce este rau. Aceasta responsabilitatea apartine divinitatii si nu omului. Iar acest lucru este pentru ca omul este limitat si nu poate vedea lucrurile in profunzime ci doar sa emita judecati in functie de anumite manifestari exterioare ale unei persoane, 1 Samuel 16:1-7. Aparentele sunt adesea inselatoare si chiar daca nu sunt intotdeauna, totusi nu sta in puterea noastra ca oameni sa emitem judecati. Adesea avem tendinta si uneori chiar spunem cu privire la anumiti oameni ca vor merge in rai sau in iad. Dar nu asta este scopul si menirea pe care ne-a dat-o Dumnezeu. Daca Dumnezeu nu judeca un om decat dupa ce si-a dat suflarea, cine suntem noi ca oameni sa facem asta cat timp acesta este inca in viata?
Studiind scriptura in una din zilele trecute am ajuns la pasajul pe care il iubesc atat de mult si care mi-am propus sa ma insufleteasca in slujirea pe care i-o aduc Domnului si oamenilor si va marturisesc ca impreuna cu aceasta pilda m-au cercetat. Este vorba de cuvintele apostolului Pavel din 1 Corinteni 9:19-27.
Nimeni nu are dreptul de a judeca, pentru ca doar Dumnezeu poate sa faca asta. Trebuie sa continuam cu toti sa crestem si sa avem grija, asa cum spune apostolul, “ca nu cumva, dupa ce am predicat altora, eu insumi sa fiu descalificat.”
Harul si pacea Domnului Isus sa fie cu noi toti!