Romani 6:22 “Insa acum fiind eliberati de pacat si devenind sclavi ai lui Dumnezeu, aveti ca rod sfintirea, iar ca sfarsit viata vesnica”:
Un concept greu de acceptat pentru multi dintre crestinii zilelor noastre, este ca dupa ce au fost eliberati de pacat prin jertfa lui Cristos ei au devenit robi supusi lui Dumnezeu. Inca sunt multi care cred ca pot sa negocieze ceea ce Dumnezeu a poruncit. Iar una dintre poruncile lui Dumnezeu face referire la prezenta crestinului la inchinare in prima zi a saptamanii. Unii crestini participa regulat la intalnirile bisericii, in timp ce altii fac acest lucru ocazional. Este foarte important sa cunoastem care este punctul de vedere al lui Dumnezeu cu privire la aceasta problema. Daca suntem intr-adevar oameni iubitori si tematori de Dumnezeu, atunci vom acorda o atentie deosebita urmatoarei intrebari.
A lasat Dumnezeu la alegerea noastra daca sa participam sau nu la serviciile de inchinare ale bisericii?
Toate problemele si intrebarile pe care le avem ca si crestini trebuie sa isi gaseasca raspunsul in cuvantul lui Dumnezeu. Cel mai importamt lucru este sa lasam la o parte parerile si dorintele noastre cu privire la orice problema si sa ne supunem autoritatii Scripturilor, iar atunci cand vedem si intelegem care este voia lui Dumnezeu sa ne supunem imediat si neconditionat.
In momentul in care un crestin lipseste de la inchinare fara a avea un motiv intemeiat, incalca in mod constient si voit, trei invataturi clare pe care cuvantul lui Dumnezeu ni le da:
1. Incalca porunca de a se aduna impreuna cu familia spirituala.
Evrei 10:24-25 “Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste şi la fapte bune. Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alţii şi cu atât mai mult, cu cât vedeţi că ziua se apropie.”
Un adevarat copil al lui Dumnezeu nu poate concepe sa risipeasca vreo ocazie in care se poate intalni cu familia lui spirituala. Impreuna, crestinii vegheaza unii asupra altora, se indeamna unii pe altii, se zidesc in invatatura Domnului, se cerceteaza si cresc impreuna in cunostinta harului lui Cristos.
2. Incalca porunca frangerii painii.
1 Corinteni 11:23-26 „Eu am primit de la Domnul ceea ce v-am dat, şi anume, că Domnul Isus, în noaptea în care a fost tradat, a luat o pâine. Şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, a frânt-o şi a zis: Acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi; să faceţi lucrul acesta in amintirea Mea. In acelasi fel, după masa, a luat paharul şi a zis: „Acest pahar este legământul cel nou în sângele Meu, ori de câte ori beti din el, sa faceti lucrul acesta in amintirea Mea. Caci, ori de câte ori mâncaţi din pâinea aceasta şi beţi din paharul acesta, vestiţi moartea Domnului, până va veni El. ” „Sa faceti lucrul acesta in amintirea Mea.” Aceste cuvinte ii apartin Domnului Isus, iar cel care ignora aceste cuvinte se face vinovat de pacat. Este greu de inteles cum crestinii de azi aleg sa se lipseasca atat de usor de marea binecuvantare a impartasirii cu Mantuitorul lor.
Fapte 2:41-42 „Cei ce au primit propovăduirea lui au fost botezaţi; şi, în ziua aceea, la numărul ucenicilor s-au adăugat aproape trei mii de suflete. Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frăţească, în frângerea pâinii şi în rugăciuni.”
A starui inseamna a face un lucru in mod constant si frecvent. Inseamna a avea ravna si pasiune in implinirea poruncilor lui Dumezeu. Primii crestini nu luau cina o data pe luna sau o data pe an, ci faceau acest lucru in fiecare prima zi a saptamanii.
Fapte 20:7 „În ziua dintâi a săptămânii, eram adunaţi laolaltă ca să frângem pâinea.”
Asa cum in vechea lege evreilor li s-a poruncit sa pastreze sfanta ziua sabatului si evreii pastrau fiecare sabat al fiecarei saptamani sfant, la fel astazi crestinii trebuie sa se stranga laolalta in fiecare prima zi a saptamanii pentru a frange painea in amintirea jertfei Domnului Isus. Istoria bisericii vorbeste prin diverse scrieri si marturii cu privire la practica participarii crestinilor la cina Domnului in fiecare prima zi a saptamanii, asa ca nu consider ca mai trebuie sa insist in dezbaterea acestei probleme.
3. Incalca porunca de a darui.
1 Corinteni 16:1-2 „Cu privire la strângerea de ajutoare pentru sfinţi, faceţi şi voi ceea ce le-am spus bisericilor din Galatia sa faca. În prima zi a fiecarei săptămânii, fiecare dintre voi să pună deoparte, din ceea ce a castigat, pentru ca atunci când vin sa nu mai fie necesar sa se stranga nimic.”
Strangerea de ajutoare este o lucrare a intregii adunari cu scopul de a da slava Domnului. Strangerea de ajutoare este o componenta extrem de importanta in lucrarea fiecarei biserici si fiecare membru al bisericii trebuie sa isi asume responsabilitatea pe care Dumnezeu i-a dat-o. Acest act de slujire are un dublu scop. In primul rand, ajutorarea si in al doilea rand sustinerea lucrarii de raspandire a evangheliei.
In cazul in care un crestin nu poate din motive intemeiate sa participe la inchinarea bisericii, atunci ar trebui sa puna deoparte darul sau pentru Dumnezeu si sa il adauge la ceea ce va pune in urmatoarea zi a inchinarii. Foarte putini crestini insa procedeaza in acest fel, incalcand astfel in mod constient porunca lui Dumnezeu.
Fiecare crestin care doreste sa fie cu adevarat un om duhovnicesc si nu doar un simplu om religios, va simti nevoia de partasie, invatatura, incurajare si zidire spirituala care rezulta din inchinare. Acela care nu staruie in a fi prezent in ziua Domnului in mijlocul familiei spirituale, incet isi va pierde interesul pentru lucrurile spirituale, isi va pierde dragostea dintai si ravna pentru slujire va disparea.
De aceea nici un crestin nu poate de unul singur sa aiba parte de crestere si dezvoltare spirituala. Este absolut necesar sa fie credincios in prezenta la inchinare, in participarea la Cina Domnului si actul darniciei.
Avem noi oare respect fata de invataturile cuvantului? Suntem cu adevarat implinitori ai cuvantului lui Dumnezeu asa cum Creatorul nostru ne cere? Simtim rusine atunci cand esuam sa punem in practica invataturile si poruncile Domnului? Ne propunem in fiecare zi sa facem mai mult pentru Domnul decat am facut in ziua precedenta?
Sunt multe intrebari care necesita un raspuns urgent. Mii de oameni mor in fiecare zi fara sa cunoasca adevarul Evangheliei, iar slujirea doar din gura nu mai este o optiune.
Ioan 14:15 „Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele.”
Sa spunem ca il iubim pe Domnul nostru Isus Cristos, prin eforturile si sacrificiile pe care le depunem in a face cunoscuta voia Lui oamenilor. Domnul s-a saturat de crestinii doar din gura. El vrea slujitori asemenea lui Isaia care cand Domnul a intrebat „Cine va merge pentru noi?”, el imediat a raspuns „Sunt aici! trimite-ma!”. Este timpul sa alegem cum dorim sa fim gasiti de Mantuitorul nostru la intoarcerea Sa. Osteniti si greu incercati in slujba Sa, sau odihniti si relaxati?
Matei 24:44 „Prin urmare fiţi gata, pentru ca Fiul omului va veni în ceasul în care nu va asteptati.”
Dragii mei, a deveni sau nu crestin este o problema individuala de alegere. Nimeni nu este obligat sa il urmeze pe Cristos si sa se supuna poruncilor Lui. Dar in momentul in care o persoana alege sa devina crestin, nu mai exista libertate in a face ce doreste din acel moment cu viata sa. In momentul in care ai decis sa iti predai viata lui Cristos, in mod constient si voit i-ai dat Lui controlul vietii Tale si doar Cristos este cel care impune conditiile. Nu mai exista voia mea, ci doar voia Domnului in viata mea.
„Intotdeauna vei gasi timp sa faci ceea ce-ti place.”
Harul lui Cristos, dragostea lui Dumnezeu si partasia Duhului Sfant sa fie cu noi toti!