Luca 19:1-10
Mă voi folosi de exemplul lui Zacheu ca sa ilustrez chemarea eficienta la pocainta a Domnului. Zacheu a fost un barbat manat de curiozitatea de a-l vedea pe Isus Cristos, omul despre care auzise ca întorcea lumea cu susul în jos, provocand prin invataturile Sale frământare în minţile si inimile oamenilor. Zacheu si-a dorit din toata inima să-l vadă pe Cristos, dar două lucruri il impiedicau sa faca asta: primul era mulţimea mare de oameni si al doilea era inaltimea sa.
Ce a făcut Zacheu in aceasta situatie? S-a resemnat si a plecat acasa? Nicidecum, el a facut ceea ce trebuia pentru a-l putea vedea pe Domnul. Indiferent de ceea ce aveau sa zica oameni, el s-a căţărat intr-un copac si de acolo a asteptat să-l vadă pe Domnul cand trece. De acolo de sus el privea cu atentie să vadă care este Cristos – pentru că Mântuitorul nu avea nici un sobor de preoti care sa ii deschisa calea si nici o înfăţişare pompoasă care să îl deosebească de ceilalti oameni; nu tinea în mână un toiag episcopal de aur si nu avea nici haine preotesti. El era îmbrăcat la fel ca şi cei din jurul Lui., astfel ca Zacheu abia putea să Îl deosebească. Totuşi, înainte ca el să-L vadă pe Domnul, Cristos şi-a fixat privirea asupra lui şi, oprindu-se sub pom, S-a uitat în sus şi a zis: „Zachee dă-te jos de grabă, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta.” In exemplul lui Zacheu vedem atat de frumos lucrarea Domnul Isus in inima unui om.
1. Chemarea Domnului este o manifestare a harului Sau, este un dar de la Dumnezeu. Vă puteţi da seama de aceasta din faptul că Zacheu era tipul de om despre care am presupune că ar fi ultimul care să fie mântuit. El locuia într-un oraş păcătos – Ierihon şi nimeni nu-şi imagina ca cineva care era din Ierihon putea să fie mântuit. Dar cand D-zeu te cheamă, pentru El nu conteaza din ce loc esti. De asemenea, Zacheu a avea o slujbă din cale afară de rea, o slujba urata de toti oamenii. Atunci când Cristos a intrat în casa sa s-a auzit un murmur general. Cum putea un om sfant să fie oaspete in casa unui păcătos. Dar, fraţii mei, harul nu face deosebire; nu pune preţ pe rangul persoanelor, ci Dumnezeu cheamă la pocainta pe oricine voieşte. Atât bogaţii cât şi săracii sunt bineveniţi – nici unul nu are vreo scuză în a dispera datorită condiţiei sale – totuşi este adevărat că „nu mulţi oameni mari” în felul lumii raspund chemarii lui Dumnezeu pentru ca El a ales pe cei neinsemnati ca sa faca d erusine pe cei intelepti. Harul nu face nici o deosebire intre oameni. Bogatul Zacheu este chemat din copac, de unde coboara, il primeste pe Domnul in casa sa şi este mântuit. Mă gândeam că unul din cele mai mari exemple ale bunăvoinţei lui Dumnezeu, este acela că El se poate uita în jos la om. Aici in vedem pe Cristos privind în sus ca să-l vadă pe Zacheu. Ce Domn minunat avem.
2. Chemarea Domnului este una personală. El a spus „Zachee dă-te jos de grabă.” Sunt şi alte chemări menţionate în Scriptură, de acea se si spune „Mulţi sunt chemaţi, dar puţini sunt aleşi.”. Atunci când Duhul Sfânt vine în inima unui om, săgeata lui Dumnezeu străpunge inima lui – nu doar îl zgârie usor. El pătrunde pana în măduva sufletului. Aţi resimţit acea chemare personală? Un slujitor al Domnului vă poate chema la pocainta ani la rand si poate ca nu veti raspunde niciodata, dar cand Dumnezeu cheamă pe cineva, atunci acea chemare va fi cu adevarat eficientă.
3. Chemarea Domnului este o chemare a smereniei. „Zachee, dă-te jos.” „Coboară”, îţi spune Dumnezeu atunci când vrea să te salveze. Acelor păcătoşi mândri, nu le este de nici un folos să fie mândri, si să faca pe grozavii. Cristos vrea să te cobori. Zacheu trebuia sa se smereasca inaintea Domnului inainte sa fie inaltat de El. Era un om instarit si cu o pozitie importanta care avea nevoie sa se smereasca pentru a putea sa primeasca mantuirea Domnului.
4. Chemarea Domnului este o chemare urgentă. „Zachee, dă-te jos de grabă.” Păcătosul, când este chemat de un alt crestin, răspunde „mai vorbim si mâine”. Sau dupa ce ascultă o predică spune „Mă voi întoarce la Dumnezeu şi eu cândva.” sau „Promit să mă schimb, inca putin mă voi mai complace în păcatul meu favorit şi după aceea voi renunţa la poftele mele şi mă voi intoarce la Dumnezeu.” Chemarea lui Dumnezeu nu este pentru mâine. „Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile, ca în ziua răzvrătirii, ca în ziua ispitirii în pustie, unde părinţii voştri M-au ispitit şi M-au pus la încercare…” spune Domnul Harul lui Dumnezeu întotdeauna vine cu repeziciune si vei alerga după Dumnezeu fara sa te mai gandesti la amânări. Mâine se găseşte doar în calendarul lui Satan. Mâine este un vis. Mâine este o înşelăciune. Mâine se poate să nu mai deschizi ochii. „Astăzi dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile…”
5. Chemarea Domnului este o chemare necesară. Sa recitim textul. „Zachee dă-te jos de grabă, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta.” Nu era ceva optional– era o chemare necesară. Mântuirea fiecărui copil al lui Dumnezeu răscumpărat prin sânge este un lucru necesar din trei motive: este necesar pentru că este scopul lui Dumnezeu; este necesar deoarece este misiunea lui Cristos; este necesar fiindcă este promisă de Dumnezeu. Nu a spus, „Zachee, dă-te jos, căci aş putea rămâne în casa ta”, ci a fost, „trebuie sa raman in casa ta”.
6. Chemarea Domnului este o chemare care rămâne. „Astăzi trebuie să rămân în casa ta.” Când Cristos vorbeşte El nu zice doar: „Grăbeşte-te, Zacheu şi coboară, pentru că vreau sa vizitez casa ta.” El zice: „Trebuie să rămân în casa ta. Eu vin să mănânc cu tine, sa dorm langa tine, sa lucrez cu tine, sa rad cu tine si sa plang cu tine. Astăzi, trebuie să rămân în casa ta.”. Poate vei spune ca asta este cea ce iti doresti si tu. Eu vreau o chemare care rămâne, ceva care să dăinuie. Eu nu vreau o religie care să se decoloreze, ci una a cărei culoare rămâne.” Ei bine astazi Cristos te cheama si iti spune: “Oricare ar fi numele tau, trebuie sa te smeresti de grabă, căci astăzi trebuie să rămân în casa ta.”
7. Chemarea Domnului este o chemare iubitoare. „Astăzi trebuie să rămân în casa ta.” Vă puteţi imagina cum s-au schimbat la faţă cei din mulţime! Ei gândeau că Cristos este cel mai bun şi mai sfânt om şi erau gata să-L facă rege. „Cum”, au spus ei, „poate să meargă un astfel de om sfânt într-un bârlog, unde săracii şi nenorociţii de noi am fost trataţi aspru şi unde ni s-a luat si ultimul banut? A fost destul de rău pentru Isus să vorbească cu el , dar ideea de a merge în casa lui era greu de acceptat de ceilalti! De ce a acţionat Cristos într-un asemenea mod? Deoarece voia să îl cheme pe Zacheu cu o chemare iubitoare. „Eu nu vin să stau la tine în prag, sau să privesc prin fereastra ta, ci vin înlăuntrul casei tale – aceeaşi casă unde plânsul văduvelor ţi-a ajuns la ureche fără să îl iei în seamă, aceasi casa unde plânsul orfanilor nu ţi-a mişcat niciodată inima, acolo unde tu, ca un leu flămând, ţi-ai devorat prada. Eu vin în locul de unde strigătul celor asupriti de tine s-a înălţat până la cer. Eu vin în casa ta şi-ţi dau o binecuvântare.” De câtă dragoste este nevoie pentru a face acest lucru? Stăpânul nostru este plin de dragoste si bunatate. El va veni în casa ta pe care ai făcut-o mizerabilă prin beţia ta – o casă pe care ai pângărit-o cu necurăţia ta – o casă pe care ai spurcat-o cu blestemele şi înjurăturile tale. Cristos spune: „Voi veni în casa ta.” Stiu câteva astfel de case care erau înainte bârloguri ale păcatului şi în care acum Cristos locuieste. Ce binecuvântare mareata sa il ai pe Dumnezeu in casa ta.
8. In ultimul rând, chemarea Domnului este aceea din care vezi imediat rezultatele pocaintei. „Iată, Doamne”, a zis el „jumătate din ce am dau săracilor; îndrăznesc să spun că jumătate din avuţia mea a fost luată de la ei, iar acum le-o dau înapoi” „şi dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit” Zacheu urma sa se culce in acea seara mult mai sărac decât se trezise de dimineaţă. Mai sărac în bunurile acestei lumi dar infinit mai bogat în comori cereşti. Dacă Dumnezeu te cheamă atunci chemarea Sa nu va fi o chemare pe care o poţi auzi şi apoi uita, va fi una care va produce fapte. Vei fi dispus sa renunţi la orice, ca să-l urmezi pe Dumnezeu cu toată inima. Un om este cu adevarat intors la Domnul doar atunci când renunţă la căile sale greşite, când este adus în punctul în care ajunge să il recunoască pe Cristos ca stăpân al inimii sale şi să găsească plăcere în Legea Lui.
Cristos spune în această dimineaţă, smereste-te înaintea lui Dumnezeu, mărturiseste-ti păcatele pe care le-ai făcut împotriva Lui, spune-i că esti pierdut fără harul Său şi apoi priveste la El, fiind convinsi că El a fost primul care a privit tine. Increde-te din toata inima in Domnul pentru ca El trebuie sa ramana de astazi pentru totdeauna in inima ta!
Harul lui Cristos, dragostea lui Dumnezeu si partasia Duhului Sfant sa fie cu noi cu toti!