Daca ar fi sa definim mania, am putea spune ca este “un sentiment de indignare sau nemultumire rezultat in urma unei insulte sau maltratare care se manifesta de obicei prin dorinta de a riposta si a cauta razbunare”.
Cuvintele “manie”,”manios” sau “maniat” se regasesc de 256 de ori in VT si de 12 ori in NT. De multe ori regasim in scriptura afirmatia, “oamenii l-au provocat pe D-zeu la manie” sau “mania Sa a fost indreptate spre ei”. Evanghelia marturiseste in special prin Isaia si Ieremia ca mania Domnului este aprinsa si cumplita. Israelitii l-au provocat de nenumarate ori pe D-zeu la manie dupa ce au fost scosi din sclavia egipteana si se indreptau spre pamantul fagaduit, datorita necredintei lor. Desi in teorie cei mai multi dintre noi cunoastem poruncile lui D-zeu, datorita slabiciunilor noastre esuam in a le trai in mod practic. Probabil ca si noi il maniem pe D-zeu de multe ori cand nu punem in aplicare in viata noastra de zi cu zi invataturile Sale.
Moise era recunoscut ca un om rabdator dar citim si despre el ca s-a maniat atunci cand a coborat de pe muntele Sinai cu poruncile Domnului si i-a vazut pe israeliti cantand si inchinandu-se vitelului de aur pe care acestia il facusera, “Şi, pe când se apropia de tabără, a văzut viţelul şi jocurile. Moise s-a aprins de mânie, a aruncat tablele din mână şi le-a sfărâmat de piciorul muntelui. A luat viţelul, pe care-l făcuseră ei, şi l-a ars în foc; l-a prefăcut în cenuşă, a presărat cenuşa pe faţa apei şi a dat-o copiilor lui Israel s-o bea.”, Exod 32:19-20.
Il gasim in aceasta stare de spirit si pe David, un alt slujitor dedicat Domnului in 2 Samuel 12:1-5.
Iona este un alt personaj despre care citim ca a fost cuprins de manie, chiar la adresa Domnului, Iona 3:10 -4:1-11.
Chiar intre apostolii Domnului Isus gasim oameni precum Petru, Ioan sau Iacov care erau recunoscuti ca fiind temperamentali, “Când s-a apropiat vremea în care avea să fie luat în cer, Isus Şi-a îndreptat faţa hotărât să meargă la Ierusalim. A trimis înainte nişte soli, care s-au dus şi au intrat într-un sat al samaritenilor, ca să-I pregătească un loc de găzduit. Dar ei nu L-au primit, pentru că Isus Se îndrepta să meargă spre Ierusalim. Ucenicii Săi, Iacov şi Ioan, când au văzut lucrul acesta, au zis: „Doamne, vrei să poruncim să se coboare foc din cer şi să-i mistuie, cum a făcut Ilie?” Luca 9:51-54.
Apostolul Ioan ne vorbeste in evanghelia sa despre un moment in lucrarea Domnului Isus pe acest pamant cand Mantuitorul a experimentat deasemenea sentimentul de manie. Acesta a fost cand a vazut ca templul de inchinare al lui D-zeu ajunsese un targ pentru negustorie, “Paştile iudeilor era aproape; şi Isus S-a suit la Ierusalim. În Templu a găsit pe cei ce vindeau boi, oi şi porumbei, şi pe schimbătorii de bani şezând jos. A făcut un bici de ştreanguri şi i-a scos pe toţi afară din Templu, împreună cu oile şi boii; a vărsat banii schimbătorilor şi le-a răsturnat mesele. Şi a zis celor ce vindeau porumbei: „Ridicaţi acestea de aici şi nu faceţi din Casa Tatălui Meu o casă de negustorie.”, Ioan 2:13-16.
Multi slujitori dedicati care au facut lucrari extraordinare pentru D-zeu au experimnetat sentimentul maniei in viata lor. De fiecare data insa vedem ca ei au fost cercetati de D-zeu si de Domnul Isus si s-au pocait. De acea primim invatatura si din partea apostolului Pavel sa ne ferim cat putem de manie, iar daca totusi ne maniem sa ne pocaim imediat, „Mâniaţi-vă, şi nu păcătuiţi.” Să n-apună soarele peste mânia voastră şi să nu daţi prilej diavolului. “ Efeseni 4:26-27. Si Iacov da invatatura cu privire la manie cand spune in cap.1:19-20 “Ştiţi bine lucrul acesta, preaiubiţii mei fraţi! Orice om să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la mânie; căci mânia omului nu lucrează neprihănirea lui Dumnezeu.”
Spunea cineva la un moment dat ca nu isi aminteste nici un lucru pe care l-a facut la manie si de care sa fie mandru. Intotdeauna cand ne maniem tindem sa scoatem ce este mai rau din noi. De acea este absolut necesar sa ne dezbracam cu totul de omul cel vechi si sa ne imbracam cu Cristos. Este greu cand de multe ori tu cauti sa fii un om corect si sa faci ce este bine, iar pentru acest lucru ai de suferit.
Fiecare dintre noi avem momente cand ne maniem si ajungem sa spunem lucruri pe care nu ar trebui sa le spunem, sa gandim ce nu ar trebui sa gandim sau sa facem ce nu ar trebui sa facem. Imediat ni se inroseste fata, ridicam tonul, tipam, scrasnim din dinti, ni se umfla venele, tremuram sau batem nervosi din picioare. Ca sa evitam aceste lucruri trebuie sa ascultam invatatura Domnului Isus din 1 Petru 2:21-23, “Şi la aceasta aţi fost chemaţi; fiindcă şi Hristos a suferit pentru voi şi v-a lăsat o pildă, ca să călcaţi pe urmele Lui.„El n-a făcut păcat, şi în gura Lui nu s-a găsit vicleşug.” Când era batjocorit, nu răspundea cu batjocuri; şi, când era chinuit, nu ameninţa, ci Se supunea dreptului Judecător.” Amin!